ARHIVA Power&Politics World

2013 – Economiile emergente în topul riscurilor globale

January 9, 2013

Gabriela Ioniţă

Concomitent cu raportul prezentat la Geneva de World Economic Forum (WEF) privind riscurile asociate anului 2013, analiştii think-tank-ului londonez Eurasia Group au dat publicităţii propriul top al celor 10 ameninţări care pot genera serioase motive de îngrijorare la nivel global  în acest an.

Potrivit preşedintelui Eurasia Group, Ian Bremmer, acest top şi-a propus “identificarea acelor domenii-cheie geopolitice asupra cărora ar trebuie să fie atenţi investitorii globali şi  jucătorii din piaţă în anul 2013, precum și câţiva “heringi roşii”, adică acele chestiuni pe care, în ciuda unei constante atenţii din partea mass-media, Eurasia Group nu le percepe ca reprezentând un pericol semnificativ sau focar de instabilitate în anul care vine.

În condiţiile în care economia globală este lovită zilnic de ştiri negative iar criza economică pare a se adânci, în timp ce guvernele ce ar trebui să găsească soluţii, fie sunt deja paralizate de frică şi încearcă să amâne pe cât posibil momentul adevărului, fie sunt autiste la sfaturile experţilor şi apelează în continuare la măsuri ce nu fac decât să înrăutăţească pe termen lung situaţia, experţii WEF consideră că “riscurile legate de criza financiară care se prelungeşte deturnează atenţia “de la schimbarea climatică, în timp ce evenimentele meteorologice extreme se înmulţesc” şi denunţă incapacitatea statelor de “a se adapta la schimbările climatice”, ceea ce determină un risc de mediu “ale cărui efecte vor fi mai marcante în următorul deceniu. În schimb, analiştii de la Eurasia Group par a fi cu mult mai pragmatici, atrăgând atenţia asupra unui subiect important, deşi nu deţine prima pagină a ziarelor: economiile emergente. Adică, potrivit definiţiei date de Bremmer (o definiţie ciudată, dar încă valabilă după cum însuşi autorul recunoaşte), “acele ţări în care politica şi economia contează cel puţin la fel de mult în ecuaţia rezultatelor de piaţă”. Şi pe care le clasează pe primul loc în topul riscurilor pentru  2013. “Pieţele emergente vor avea în continuare volatilitate şi instabilitate mai mare decât democraţiile industriale avansate. Unii încă pariază pe investiţiile în aceste zone pentru aceleaşi motive pe care le aveau în trecut, dar era abundenţei pe pieţele emergente este terminată. In 2013, este important de reţinut că emergentele constituie un dezavantaj pe piaţă şi diferă sălbatic de la o ţară la alta, multe dintre ele sunt în contrast vizibil pe pieţele dezvoltate, iar riscul este “fără limite”. Experţii recunosc că în ultimii cinci ani, economia ţărilor emergente a reprezentat două treimi din totalul creşterii economice la nivel mondial, iar până în 2020 ele ar putea cumula chiar până la 75%, ceea ce va genera în mod clar o schimbare a ecuaţiei geopolitice cu un impact încă greu de precizat. “Asta înseamnă că trebuie să oprim tratarea pieţelor emergente (să nu mai vorbim de ţările membre ale BRIC care sunt din ce în ce mai suspecte), ca de o clasă generatoare automat de creştere economică şi să avem în vedere că guvernele ţărilor dezvoltate au suficient capital politic pentru a rămâne pe drumul spre un stadiu şi mai avansat de dezvoltare”.

Merită remarcat faptul că experţii de la Eurasia Group par a fi mult mai optimişti decât cei chestionaţi în cadrul raportului pregătit de WEF, cei dintâi susţinând că acest an marchează sfârșitul crizei financiare mondiale, care a început în 2008, iar atenția se va muta acum de la ţările dezvoltate către cele în curs de dezvoltare.

Pe locul doi ca potenţial risc, experţii Eurasia Group menţionează China vs. fluxul de informaţii.
Dincolo de valul spumos al creşterii economice, China se confruntă cu o serie de probleme grave precum lipsa locurilor de muncă, un sistem de pensii nereformat, lipsa apei potabile, conflicte între partea nordică şi cea sudică. Experţii remarcă însă că toate acestea nu sunt o noutate, iar guvernul chinez le-a gestionat mai mult sau mai putin eficient de-a lungul timpului. Problema care dă dureri de cap este alta: fluxul de informaţii. “Spaţiul cibernetic este  locul cel mai eficient pentru expunerea rapidă a informatiilor cu caracter personal, forţată sau accidentală. În Occident este deja un fapt comun. La Beijing lucrurile stau net diferit. Clasa de mijloc din China are nevoie de internet în munca sa şi consideră că acesta trebuie să facă parte din viaţa sa şi…după orele de muncă. Mentinerea vocii dominante în domeniul comunicaţiilor şi fluxurilor de informaţiii – şi limitarea canalelor de informare on-line şi offline dincolo de politica de stat, rămâne una dintre cele mai importante instrumente politice pe care Partidul Comunist Chinez le deţine” consideră analiştii Eurasia Group. Iar a-l scăpa din mână ar putea genera reacţii extrem de dure ale guvernanţilor de la Beijing.

De altfel, capitolul privitor la fluxul şi natura informaţiilor în spaţiul cibernetic  îl regăsim şi printre preocupările experţilor WEF, care denunţă noul fenomen al “ciber-incendiilor spontane”, provocate pe Internet de evenimente precum “un film critic faţă de islam pe Youtube”, şi care declanşează tulburări publice. “Într-o lume în care rolul tradiţional de paznic pe care îl juca presa îşi pierde din importanţă, trebuie să ne întrebăm care ar fi mijloacele de stingere a acestor incendii”, afirmă raportul WEF.

Locul al treilea în topul Eurasia Group este ocupat de “Vara arabă” ce urmează Primăverii Arabe, care se traduce în viziunea realizatorilor topului prin sporirea mişcărilor radicale, sectarism şi fundamentalism islamic. Se constată în special o confruntare din ce în ce mai violentă între sunniţi şi şiiţi, atât în interiorul statelor din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, cât  şi între ţări; extremismul este în creştere, în special se remarcă o recrudescenţă a extremismului sunnit sub forma grupărilor jihadiste şi a celor arondate grupării Al Qaeda. Dosarul sirian, controversatele regimuri noi instalate în ţările din Nordul Africii rămân generatoare dacă nu de instabilitate, cel puţin de tensiuni la nivel global.

Politicii Washingtonului îi revine locul 4 în topul riscurilor pe 2013. Structural, pentru SUA 2013 ar trebui să însemne o reluare a evoluţiilor de bun augur – “o revoluţie a sistemului energetic intern, care va reduce costurile interne de producţie şi va îmbunătăţi balanţa comercială, exploatarea uriaşului potenţial transpacific şi al acordurilor comerţului transatlantic, revigorarea sectorului imobiliar, şi o comunitate de afaceri care să iasă mai puternică din criza financiară”, consideră analiştii.

Dar între teorie şi practică e cale lungă, iar “politica disfunctională americană va cântări atât în ce priveşte redresarea economică cât şi agenda legislativă prezidenţială. Noi nu prevedem o recesiune politică indusă din nou, şi nici vorbă de o criză financiară majoră. Dar incertitudinea politică asupra impozitului pe profit şi o serie de episoade politice din ciclul ‘pe marginea prăpastiei’  va genera un obstacol modest, dar real asupra creşterii economice”. Obama ar putea schimba dinamica politică, prin prezentarea unui pas nou bipartizan pentru un compromis fiscal mare. Dar  e greu de crezut că republicanii vor mai accepta un nou compromis, miza a fost ridicată în mod considerabil după înţelegerea privind evitarea ‘prăpastiei fiscale’, şi sunt puţine indicii că Obama va avea aceasta oportunitate.

La jumătatea topului realizat de Eurasia Group se situează Japonia, Israelul şi Marea Britanie, ţări cu un important impact în ecuaţia geopolitică globală, cât şi prin relaţia lor specială cu Statele Unite, dar considerate de experţi ca “posibilii perdanţi structurali in contextul celor trei trenduri existente în prim plan în acest moment: ascensiunea Chinei, situaţia explozivă din Orientul Mijlociu şi politica încurcată din Uniunea Europeană”. Zona euro rămâne va rămâne un pol de incertitudine din punct de vedere macroeconomic şi în 2013, potrivit experţilor grupului londonez, iar în acest context Marea Britanie va trebui să plătească un preţ, fie alături, fie în afara Uniunii Europene.

Topul în format integral (English) poate fi citit  aici.