ARHIVA Power&Politics World

2017 – terorismul rămâne în topul provocărilor de securitate

January 1, 2017

prof.univ.dr. Nicolae Radu

În timp ce anul 2016 s-a încheiat în sincron cu acțiunile teroriste de la Ankara, Zurich și de la Berlin și în sunet de clopot peste o Europă cernită,  anul 2017 a fost deschis la Istanbul prin  noi lovituri teroriste. In noaptea de Revelion, un atacator costumat în Moș Crăciun a deschis focul în clubul de noapte Reina de pe malul Bosforului.  

În club se aflau circa 600 de persoane[1]. Numărul morților în urma atacului din clubul Reina a ajuns la 39, în timp ce numărul răniților cifrează circa 40 de persoane. Printre victime se află și 16 turisti străini. Numărul celor uciși se ridică la circa 100 de persoane, dar datele nu sunt confirmate de către autoritățile din Turcia, care se pare că au ordonat un ”filtru” al informațiilor.[2]

Surprinzător este faptul că teroristul a acționat îmbracat în Moș Crăciun! Acest lucru nu face decât să confirme că acțiunea, revendicată la ora 03.19  de către Statul Islamic (ISIS)[3] a fost pregătită din timp în pofida măsurilor de securitate adoptate de către autoritățile de la Istanbul. Nu mai puțin de 17000 de polițiști, mulți dintre aceștia camuflati  în costum de Moș Crăciun, se aflau pe străzile din Istanbul  cu misiuni de prevenire și de combatere a unor posibile amenințări teroriste. Cu toate acestea, atacatorul a reușit să treacă peste toate filtrele de control. Cum a fost posibil? In timp ce guvernatorul Istanbulului, Sahin Yasip, a apreciat atacul drept “atac terorist”[4], președintele  SUA, Barak Obama, exprima condoleanțe pentru viețile nevionovate și oferea asistență pentru autoritățile de la Ankara.[5] Ce să înțelegem din toate acestea? Cum este posibil ca o țară precum Turcia, cu un rol determinant în cadrul NATO, să fie o scenă deschisă pentru atacurile teroriste?

Începând din luna septembrie 2016, în capitala Turciei au fost organizate filtre de circulaţie totale 24h/24h, la intrările în oraş, de către forţele speciale ale poliţiei şi ale jandarmeriei, precum și în zone foarte aglomerate, cu interes turistic, precum: Ankara – cartier Kizilay Bulevardul Tunalı; Istanbul – piețele Taksim și străzile adiacente, B-dul Istiklal şi cartierul Kadikoy, Sultanahmet și zona Bazar; Izmir ^[6].

În condițiile în care starea de urgență a fost prelungită pe teritoriul Turciei cu încă 3 luni, din 19 octombrie 2016, cum este posibil ca teroriștii să acționeze constant? Intrebarea se impune cu atât mai mult cu cât Turcia nu se afla pentru prima data în fața amenințărilor teroriste[7]. Iată în continuare lista ”neagră” a tragediilor din anul trecut:

• 12 ianuarie 2016 — Turcia: Un atac a avut loc în zona istorică Sultanahmet din Istanbul, soldat cu 10 morți și 15 răniți. Autoritățile turce au anunțat că atacul a fost comis de un sirian de origine saudită, ce fusese în Siria și s-a înregistrat ulterior ca refugiat în Istanbul
• 17 februarie 2016 — Turcia: Un atac terorist cu mașină-capcană a avut loc în Turcia, soldat cu 28 de morți și 61 de răniți. Deflagrația s-a produs în apropierea sediului Statului Major al armatei turce de la Ankara, în apropierea pieței centrale Kizilay.
• 3 martie 2016 — Turcia: Un atac a fost comis în cartierul Bayrampașa, Istanbul, soldat cu 29 de morți, contra unui autobuz al poliției, autoarele fiind două femei care au fost lichidate de forțele de intervenție speciale turce. Atacul a fost revendicat de Gruparea radicală de stânga Frontul Partidului Revoluționar de Eliberare a Poporului (DHKP-C).
• 13 martie 2016 — Turcia: Un atentat cu o mașină-capcană propulsată într-un autobuz municipal într-un cartier extrem de frecventat, Kizilay, unde se află numeroase magazine și un important nod al transportului în comun din capitala turcă, Ankara, s-a soldat cu 37 de morți și peste 125 de răniți.
• 7 iunie 2016 — Turcia: Unsprezece persoane — șapte polițiști și patru civili — au fost ucise și 36 rănite, în atentatul cu bombă care a avut loc în cartierul istoric și foarte populat Vezneciler din Istanbul. Atentatul, comis cu vehicul-capcană, a vizat un autobuz al poliției, la o oră de vârf, în cursul dimineții. Șoimii Libertății Kurdistanului (TAK), o grupare radicală apropiată rebelilor din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), a revendicat atentatul.
• 28 iunie 2016 — Turcia: Trei atacatori sinucigași au atacat zona de sosiri a aeroportului internațional Atatürk din Istanbul. 47 de persoane au murit și alte 239 au fost rănite. La scurt timp după atac, sute de zboruri de pe sau către aeroportul Atatürk au fost anulate sau amânate. Autoritățile turce au decretat zi de doliu național.
• 10 decembrie 2016 — Turcia: Un dublul atentat cu bombă, de la Istanbul, s-a soldat cu cel puțin 29 de morți, majoritatea polițiști, și 166 de răniți. Cele două explozii s-au produs în fața stadionului echipei de fotbal Beșiktaș și într-un parc vecin, în partea europeană a Istanbului^[8].

Având în vedere multitudinea atacurilor teroriste, autoritățile au anticipat  riscul de producere a unor noi atentate în Turcia, dar se pare că măsurile adoptate și misiunile de protectie au fost în zadar, teroriștii lovind de fiecare dată la punct ochit.

Terorismul nu mai este doar o provocare într-un joc de lumini și umbre!

Considerând forța militară ce aparține Turciei, ca țară membră NATO, dar și imprevizibilitatea organizațiilor teroriste, în mod cert, terorismul devine din ce în ce mai mult o mașină de război, efectele acțiunilor sale fiind resimțite în întreaga lume. După cum se poate observa, de la evenimentele din 9/11 septembrie 2001 și până în prezent, nota de plată nu a fost una ușoară!  Acţiunile post 9/11 septembrie 2001 au arătat unei lumi întregi  imagini incredibile, cu o Americă lovită şi aflată sub impactul panicii.  Al Qaeda nu a iniţiat regretabilele lovituri la voia întâmplării, dispunând de un puternic suport logistic.  Potrivit liderului rus Vladimir Putin, spre exemplu, finanțarea Satului Islamic provine din 40 de state, inclusiv din câteva state ale G20[9], grupul celor mai puternice economii ale lumii.  În asemenea condiții, unde se afla pacea? Sau mai exact, dorește cineva pacea cu adevărat?

Deși oameni nevinovati cad victime ale unui război surd cu mize greu de înțeles, sunt voci care susțin că serviciile de securitate par depășite de situație[10]! Deși timpul nu permite explicații, responsabilitatea apasă inevitabil pe umerii decidenților politici. Privind preț de câteva clipe spre Europa anului 2016, constatăm că practic nu am învățat nimic din tragediile soldate cu pierderi de vieți omenești. Ce se poate face? – e o întrebare pe buzele tuturor.

Dr. Tiberiu Tănase, expert intelligence precizează că “resursa umană este foarte importantă, ca atare atât pregătirea de specialiști în contra-terorism dar și pregătirea și informarea cetățenilor  este esențială ! Subliniez și a cetățenilor”![11] De la începutul anului 2016, pe mapamond au fost înregistrate 949 de atacuri teroriste. In urma lor, nu mai puțin de 7.987 de persoane și-au pierdut viața[12] Trebuie să reamintim:

• 22 martie 2016: 35 persoane au murit și 340 au fost rănite în atentatele teroriste revendicate de Gruparea jihadistă Statul Islamic, atentate  care au avut loc la Bruxelles, în Belgia, pe aeroportul internațional Zaventem și în stația de metrou Malbeek aflată la câțiva zeci de metri de instituțiile europene. Treizeci și una de persoane și-au pierdut viața în exploziile de la aeroportul internațional Zaventem și din stația de metrou Maelbeek, iar patru au decedat la spital în urma rănilor suferite[13].
• 14 iulie 2016: un camion  a intrat în plin în multimea adunată la Nisa, cu ocazia Zilei Nationale a Franței, pierzându-si viața 80 de persoane, alte 40 zbătându-se între viață și moarte, fiind înregistrati si circa 202 răniți.
• 19 decembrie 2016: atac terorist asupra unei moschei din Zurich, Elvetia, soldat cu 3 raniti[14]
• 19 decembrie 2016: un camion cu o greutate de peste 20 de tone a lovit in plin multimea prezenta la un Piata de Craciun din Berlin; atacul  fiind soldat cu 12 morti si 48 de raniti[15];
• 19 decembrie 2016: Andrei Karlov, Ambasadorul Rusiei în Turcia, a fost ucis în timp ce susținea un discurs în deschiderea unei expoziții fotografice la Ankara, de către un polițist turc, în vârstă de 22 de ani.

După toate aceste tragedii, lumea și-a îndreptat privirea spre 2017, cu speranțe de mai bine.

Turcia însă se află departe de pace ! Frământările interne, presiunile existente la frontiera Turciei cu Siria, fracțiuni militare radicale grupate în special în Diyarbakîr, Sylvan, Şirnak, Nusaybin, Gaziantep etc. obligă la reflecții și la măsuri ferme! Turcia trece prin momente grele, fără nicio îndoială. Instabilitatea sa politică este o mare încercare. Apropierea de Rusia a deranjat fără doar și poate. În iunie 2016 Rusia şi Turcia au căzut de acord să reia relaţiile de cooperare bilaterală, inclusiv în ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului, fiind anunțate și relatii comerciale “mutual avantajoase”[16] Fără să cred în “teoria conspirațiilor”, acesta să fie totuși motivul unor posibile intenții de relocare a focoaselor nucleare ale SUA aflate în Turcia la Incirlik?

De ce era nevoie ca ambasadorul rus Andrei Karlov să fie asasinat? Cine avea de câștigat din această tragedie?  Cum a fost posibil ca organizaţia teroristă Jabhat Fatah al-Sham, fostă  “Frontul Al-Nusra”, filiala siriană a Al-Qaida, să lovească și în Ankara?

Dr. Alba Popescu atrage atenția că “Rusia va utiliza aceste două nefericite evenimente, doborârea avionului de vânătoare rusesc şi asasinarea ambasadorului rus, ori de câte ori va avea ceva de negociat/impus Turciei, iar Turcia preşedintelui Erdogan va căuta să menajeze sensibilităţile Rusiei în bazinul Mării Negre, Siria, bazinul levantin al Mediteranei, Asia Centrală. Prin urmare, în acest context, vom asista la o aliniere a Turciei în „spatele” Rusiei însoţită de o islamizare accelerată, ca urmare a măsurilor punitive pe care regimul de la Ankara le va exercita asupra opozanţilor politici şi, mai ales, asupra kurzilor. Această apropiere ruso-turcă în coordonatele trasate de Moscova va transforma Marea Neagră la propriu într-un lac rusesc, situaţie care va influenţa echilibrul strategic la frontiera de sud-est a NATO, o zonă din care face parte şi România”[17]. In mod cert, nimic nu este întâmplător!

Multitudinea evenimentelor înscrise pe agenda Uniunii Europene pentru anul 2017 reclamă măsuri imediate cu privire la acțiunile de prevenire și combatere a terorismului. Rezoluția adoptată de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite la 17 decembrie 2015, care vizează în mod specific finanțarea Daesh și extinderea fostului regim de sancțiuni „Al Qaeda”, a demonstrat existența unui profund consens la nivel mondial pentru a acționa împotriva finanțării terorismului[18], acțiunile urmând a fi puse în aplicare până la sfârșitul anului 2017.

Fără să existe însă un consens deplin în aflarea de soluții și nu doar declarații politice fără conținut de cele mai multe ori, eradicarea terorismului rămâne un deziderat care poate fi  subiect de discuție pentru încă 100 de ani de acum înainte!  Ce înseamnă cooperarea internațională? Ce-I lipsește pentru a fi eficientă ? Care este rolul serviciilor de informații în războiul împotriva terorismului? Care sunt adevăratele cauze pentru care teroriștii par a fi mereu cu un pas în fața forțelor de securitate ? Iată o serie de întrebări incomode la care experții ar trebui să dea răspunsuri probabil la fel de incomode !

One response to “2017 – terorismul rămâne în topul provocărilor de securitate”

1. tanase tiberiu says:

   January 1, 2017 at 11:42 pm

   rolul intelligencelui este in prmul rand de a preveni dar decizia aprtine beneficiarilor in zacul nostru structurile statului turc care au cam suferit in ultimul timp mai ales la capitolul resurse umane !

   Reply