2017 – Moldova la răscruce de vânturi

December 31, 2016

Victor Nichituș

Anul politic 2017 în Republica Moldova se va contura și derula în funcție de contextul politic internațional. Decidenții politici moldoveni au un instinct de supraviețuire bine dezvoltat și își vor construi politicile în funcție de bătaia vântului geopolitic și a umorilor decidenților ruși, europeni și români.

Victoria PSD-ului la alegerile parlamentare românești vine să schimbe filosofia relațiilor bilaterale moldo-române. Formațiunea politică care deține decizia politică la Chișinău, Partidul Democrat din Moldova, are relații amicale cu social democrații români, cele două partide fiind membre ale aceleiași familii politice europene.

Declarația de la sfârșitul lunii august a ambasadorului american la Chișinău, domnul James Pettit, că Republica Moldova nu e România, și că Moldova trebuie să rămână un stat suveran și independent, în interiorul unei granițe sigure, a tăiat apetitul decidenților bucureșteni pentru impunerea și dezvoltarea unei ideologii unioniste. Declarația “Moldova nu e România” este de fapt principala declarație politică a anului 2016. E o punere la punct a tuturor celor care, de la București, încercau să tuteleze Chișinăul. Rezultatul se cunoaște, în România, formațiunea politică condusă de domnul Băsescu abia a trecut pragul electoral. Declarația oficialului american a sugerat că, la granița de est a României, Statele Unite își doresc păstrarea actualului status quo geopolitic.

E știut că PSD-ul are un discurs reținut față de ideile unioniste, de aici și discursul pragmatic referitor la Republica Moldova. Planul de acțiune pentru Republica Moldova, care a fost discutat la CSAT, va fi modificat. Obiectivul strategic al României, de integrare europeană a spațiului dintre Prut și Nistru, va râmâne însă același, schimbările țin de asumarea responsabilității pentru implementarea lor.   Puțin probabil ca Președintele Iohannis, după înfrângerea PNL, să mai dorească vizibil ca Palatul Cotroceni să fie centrul de comandă al acestei strategii, ar fi imoral. Centrul de greutate se va muta către Palatul Victoria, acolo unde mă aștept să apară un Birou de gestionare al relațiilor București-Chișinău.

Administrarea corectă și pragmatică a acestor relații va duce la creșterea numărului de investiții românești în Republica Moldova. Ambasadorul României la Chișinău, domnul Daniel Ioniță, a declarat că statul român este interesat să investească în domeniul energetic și în infrastructura de transport. Chișinăul oficial a anunțat recent că va privatiza cele două rețele de distribuție a energiei electrice, RED Nord și RED Sud. Companiile energetice românești și-au declarat intenția de a fi prezente pe piața din Republica Moldova. Știm că România are ca obiectiv majorarea exporturilor de energie electrică în Republica Moldova, prin realizarea de noi interconexiuni, probabil în 2017 printre potențialii cumpărători ai celor două rețele de distribuție s-ar putea număra și TransElectrica.

 

Din fruntea statului moldovean, președintele Igor Dodon apare în public cu discursuri care sugerează că va intra în conflict cu majoritatea parlamentară de la Chișinău. Domnia sa s-a declarat a fi împotriva deschiderii unui punct de contact NATO în Moldova, împotriva reformei sistemului de pensii, împotriva  modului în care a fost numit procurorului general și că va încerca să apropie Moldova de Federația Rusă. Prima vizită oficială pe care o va întreprinde domnia sa va fi la Moscova unde se va întâlni cu președintele Putin.

Nu cred că noul șef al statului moldovean își dorește în mod real o confruntare, pe viață și pe moarte, între el și corpul de deputați. Ea dă bine la electorat, dar este un semnal prost potențialilor investitori. Moldova, are, mai mult ca oricând, nevoie de investiții. Probabil, bătăliile dintre cele două instituții vor exista, dar nu cred că vor depăși limita bunului simț. Domnul Dodon face eforturi pentru a deschide piața de desfacere din Federația Rusă pentru întreprinderile moldovene. În ianuarie 2017, cu ocazia vizitei oficiale în Federația Rusă, președintelui Dodon i se va face acest cadou. Desigur, Republica Moldova va plăti pentru asta – o pierdere necesară. Dincolo de interesul pe care îl are pentru regiunea transnistreană, partea rusă s-a arătat a fi interesată de investiții în energetică și transport.

În 2014 oficialii Ministerului Economiei afirmau că Republica Moldova le-ar putea oferi investitorilor ruși spre privatizare companiile statului care administrează rețele teritoriale de distribuție de energie electrică, precum și monopolul de stat pe telefonia fixă, Moldtelecom. S-a vorbit chiar și despre concesionarea rețelei de căi ferate tot către ruși. E clar că, pentru deschiderea pieței de desfacere a Federației Ruse, statul moldovean va plăti. Probabil, pe chestiuni strategice, diferențele de opinie dintre majoritatea parlamentară și președinte vor fi lăsate la o parte și domnul Candu, domnul Filip și domnul Dodon se vor întâlni pentru a calcula, de comun acord, cedările pe care Moldova le poate suporta. Deocamdată, dincolo de subiectul care ține de regiunea transnistreană și respecatarea principiului de neutralitate de către statul moldovean, nu știm care vor fi aceste renunțări.

Știm însă că majoritatea parlamentară va începe procesul de schimbare a sistemului electoral din Republica Moldova și introducerea sistemului mixt – 50% din deputați vor fi aleși în circumscripții uninominale, 50% vor fi aleși pe liste de partid. În 2013, deputații au votat pentru introducerea acestui sistem electoral, prin votul comun al comuniștilor și liberal-democraților moldoveni această modificare a fost revizuită.

La preluarea funcției de președinte al PDM, domnul Vlad Plahotniuc, a avut un discurs în care și-a prezentat viziunile politice. Potrivit ideilor prezentate, Partidul Democrat din Moldova se va transforma într-un partid statalist care va promova moldovenismul pro-european. Întoarcerea la resursele interne ale statului moldovean, atât financiare, cât și umane, este o soluție extremă pentru supraviețuire. Probabil este vorba de o speranță pe care liderul PDM o oferă unei societăți atomizate, îmbătrânite și marcată de sărăcie. E o voință politică care face apel la patriotism. Domnul Plahotniuc aruncă societății dintre Prut și Nistru o provocare inedită, dar foarte corectă – dacă nu noi, atunci cine? Probabil, echipa condusă de Vlad Plahotniuc și-a dat seama că în actualul context politic internațional, cu o Rusie care joacă dur și are interesul să slăbească suveranitatea statului moldovean, cu o Uniune Europeană slăbită și care a oprit înaintarea către Est, cu o Românie care este frământată de propriile griji, Moldova nu poate sta la infinit cu mâna întinsă la mila imperiilor. S-ar părea că decidenții moldoveni au înțeles înțelepciunea zicalei care spune că ”D-zeu îți dă, dar în traistă nu îți pune!”

 Una peste alta, peste Prut anul 2017 va fi un an dificil. Dar oare când a avut Moldova parte de ani buni? Politicienii moldoveni, ca și locuitorii dintre Prut și Nistru, s-au obișnuit să supraviețuiască la răscruce de vânturi. De asta, cu toții, știu că nu sunt nimic altceva decât niște ”trestii gânditoare”.

Leave a Reply