Anul Centenar. „Iași, Capitala Renașterii Naționale” ?
January 28, 2018
Victor Nichituș
Radio Chișinău anunță că vicepremierul moldovean pentru integrare europeană, Iurie Leancă, va face o vizită la București pentru a discuta posibilitatea depunerii de către Republica Moldova a cererii de aderare la Uniunea Europeană în timpul președinției României din 2019. De aici.
Vizita lui Iurie Leancă în România are loc pe fundalul politic în care, guvernul și majoritatea parlamentară de la Chișinău optează pentru o bună cooperare cu Uniunea Europeană, iar președintele Igor Dodon se declară adeptul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Eurasiatică. Motiv pentru care, la un an de la alegerea lui Dodon în funcția de șef al statului moldovean, relațiile la nivelul instituțiilor prezidențiale de la Chișinău și București au fost înghețate.
În condițiile în care Republica Moldova este un stat parlamentar, gheața dintre cei doi președinți poate fi considerată neglijabilă. Ambasadorul Republicii Moldova la București, Mihai Gibincea, afirmă că relațiile dintre Republica Moldova și România, ar fi excelente. „Avem toată susținerea din partea guvernului român, a autorităților române pentru parcursul european al Republicii Moldova, sperăm foarte mult că această susținere va fi și în continuare” a spus Gribincea. De aici.
Optimismul discursurilor oficialilor de la București/Chișinău ascunde însă semnele unor îngrijorări despre care nu se vorbește în spațiul public. E vorba despre criza politică de la București care a dus la amânarea unei ședințe comune a guvernelor României și Republicii Moldova. (Cea care trebuia să aibă loc la sfârșitul lunii noiembrie 2017, anunțată la Chișinău de Mihai Tudose.) La un an de la alegerile parlamentare din România, doi șefi ai Cabinetului de Miniștrii de la București și-au depus demisia. Proiectele investiționale anunțate de Liviu Dragnea pe relația cu Republica Moldova au fost înghețate.
Teme de discuție importante pentru autoritățile moldovene, ca fluidizarea traficului de călători la frontiera moldo-română prin organizarea unor puncte comune de trecere a frontierei ori creșterea prezenței investiționale românești între Prut și Nistru au fost oprite. Amintesc că, tocmai incertitudinile de la București au făcut ca Transgaz să depună oferta de cumpărare a Vestmoldtransgaz, operatorul moldovean al gazoductului Iași-Ungheni, doar în ultima zi.
Amintesc că, deși România este principalul partener economic al Republicii Moldova, marile proiecte investiționale românești sunt lipsă. Există proiecte fanion: în domeniul educației, renovarea a peste 900 din cele 1400 existente între Prut și Nistru ori proiectul burselor oferite de statul român pentru studenții și elevii basarabeni; în domeniul sănătății, proiectul SMURD și renovarea unor secții ale Institutului medico sanitar Mama și Copilul; în domeniul culturii, proiectele de conservare a patrimoniului cultural prin renovarea obiectivelor culturale moldovenești. Potrivit Ambasadorului României la Chișinău, Daniel Ioniță, proiectele de interconectare al liniilor de energie electrică “au o descărcare lungă în timp, probabil după 2020“. Oficialul român este mai optimist în ceea ce privește construcția gazoductului Ungheni-Chișinău, care ar putea fi terminat la începutul anului 2019. De aici.
Discursul potrivit căruia vicepremierul Leancă va discuta la București posibilitatea Republicii Moldova de a depune cerere de aderare la Uniunea Europeană este unul care acoperă îngrijorările Chișinăului cu privire la stoparea discuțiilor cu privire la prezența investițională românească între Prut și Nistru. Reamintesc, proiecte anunțate de Liviu Dragnea. Deplasarea vicepremierului Leancă la București va avea loc după investirea guvernului Dăncilă, un Cabinet de Miniștri despre care, presa română afirmă că, este totalmente devotat președintelui PSD. Deci, există suficiente premise pentru continuarea discursului/acțiunilor investiționale în Republica Moldova. De aici.
Vizita vicepremierului Leancă în România este una oportună, ea poate re-aduce subiectul Republica Moldova pe un loc fruntaș în agenda oficialilor de la București. Nu m-aș mira dacă, în cadrul acestei vizite s-ar discuta amănuntele organizării unei ședințe comune a guvernelor de la București și Chișinău, la Iași, în An Centenar.
De ce Iași? Pentru că primarul de Iași, Mihai Chirică, și-a anunțat disponibilitatea de a marca Centenarul Marii Unirii sub egida „Iași, Capitala Renașterii Naționale” și ar vrea ca evenimentele care se vor desfășura în perioada 2018 să transforme Iașul în Oraşul Marii Re-Uniri.
Leave a Reply