Către Vest: Kremlinul vrea control strict şi fără surprize

January 28, 2013

Konstantin von Eggert – guest contributor (Moscova)

Care este locul Rusiei în această lume? Necenzurat şi ‘neconstruit’ de atlantişti, Konstantin von Eggert consideră că ţara sa este parte integrantă din “Vestul global”. Şi chiar dacă acest tip de opinie reprezintă o infimă minoritate în Rusia (n.r.: şi nu doar în Rusia), autorul este pregătit să lupte pentru punctul său de vedere. Îi mulţumim pentru încrederea acordată PPW şi acceptul de preluare a opiniilor sale. De altfel, PPW vă va oferi în curând un amplu interviu cu autorul rândurilor de mai jos.

Atunci când, cu ceva timp în urmă, preşedintele Vladimir Putin s-a întâlnit la Kremlin cu Alexei Machnev, şeful Parlamentului Republicii Oseţia de Nord, o regiune din Caucazul de Nord, puţini au acordat atenţie la această reuniune aparent de rutină, iar şi mai puţini – la ceea ce Machnev a avut de spus.
Vorbind despre instabilitatea cronică din Caucazul de Nord, el a sugerat că regiunile Rusiei ar putea decide ele însele dacă locuitorii lor trebuie să aleagă în mod direct un lider, sau dacă ar putea pentru unul ales de către legislaturile locale.
Ceea ce s-a propus de fapt, este eliminarea a ceea ce este considerat a fi unul dintre principalele câştiguri ale mişcărilor de protest din 2011 şi 2012.
În cel mai scurt timp, Duma de Stat de la Moscova a pregătit un proiect de lege care să îndeplinească dorinţa vizitatorului osetin din Nord. Legea a fost adoptată în prima lectură cu viteza fulgerului şi a reuşit un bilanţ ar voturilor care ar putea ruşina chiar şi Sovietulul Suprem al Uniunii Sovietice. Mai mult de 400 de deputaţi din 450 au votat pentru proiectul de lege, cu mai puţin de o duzină au votat negativ. Numărul de voturi uluitor a amintit de votul din decembrie anul trecut, care a interzis cetăţenilor din SUA să adopte copii ruşi, ca măsură de contra-represalii pentru aşa-numita Lege Serghei Magnitki, adoptată de Congresul american.
Acest lucru a determinat pe unul dintre cei mai populari comentatori, Stanislav Kucher, să remarce într-unul din editorialele sale că diferenţele de partid din parlamentul rus au devenit irelevante, si că ar trebui să fie luat în considerare doar ca o anexă gigantă a administraţiei prezidenţiale.
Există puţine dubii că într-adevăr aşa s-a exprimat Machnev iar Duma a legalizat ceea ce Kremlinul a vrut să audă si să realizeze în practică.
Şi este destul de sigur că legislaturile regionale vor începe în curând interzicerea alegerilor directe ale sefilor regionali, invocând tot felul de pretexte fragile, cum ar fi economisirea de bani alocaţi pentru scrutinele electorale si prevenirea criminalitătii organizate odată cu venirea la putere.
Toate parlamentele regionale ale ţării sunt controlate de partidul pro-Kremlin Rusia Unită, astfel încât o interdicţie efectivă cu privire la alegerile directe ale guvernatorilor regionali este o concluzie previzibilă.
Kremlinul este hotărât să întoarcă toate obiectivele reuşite de mişcarea democratică şi să recâştige controlul total și monolitic al sistemului politic, în care alegerile există doar pe hârtie.
Putin a fost reticent la alegerile directe ale guvernatorilor, chipurile pentru că aici se afla una din puţinele rute pe unde ar fi putut să apară noii lideri politici. Şi, desi alegerile pentru parlamentele regionale rămân, ele atrag atenţia publicului larg, în mod traditional, mai puţin decât cele ale guvernanţilor. În opinia ruşilor, alegerile pentru funcţiile de conducere sunt aproape întotdeauna mai importante decât cele legislative. Iar un interes scăzut şi o rată scăzută de participare înseamnă că autoritatile dispun de o marja mai mare pentru fraudarea alegerilor.
Kremlinul este dornic de a readuce Rusia la vârsta aşa-numitei “democraţii suverane”, în care viaţa politică este strict controlată, fără posibile surprize (cum au fost cele generate de protestele din 2011-2012).
Acest lucru pare a fi o strategie greşită şi de auto-înfrângere pe termen lung. Mai mult decât atât, reducând dreptul oamenilor de avea un cuvânt de spus în afacerile reale regionale, şi alegerile guvernatoriale vor deveni ceva arbitrar ce subminează bazele ordinii constituţionale. Apoi, este o recunoaştere implicită a faptului că practicile tribale şi factiunile politice din Caucazul de Nord pot avea un impact asupra întregii Rusiei.
Dar, mai important, în scopul de a obţine “victoria” asupra opoziţiei, de altfel slabă și descurajată, această strategie blochează o piaţă de desfacere regională importantă pentru nemulţumirile socio-economice.
Executivul federal şi presedintele simt că pot cârpi orice problemă regională cu numerar, fără a recurge la mijloace democratice. Iar asta se poate dovedi a fi o eroare de calcul costisitoare şi periculoasă.

Konstantin Eggert is commentator and host for radio Kommersant FM, Russia’s first 24-hour news station. In the 1990s he was Diplomatic Correspondent for “Izvestia” and later the BBC Russian Service Moscow Bureau Editor. Konstantin has also spent some time working as ExxonMobil Vice-President in Russia. He was made Honorary Member of the Order of the British Empire by Queen Elizabeth II.

Original article, published by RIA NOVOSTI, can be read here.

Leave a Reply