Ce va face mediatorul UE la Chișinău ?

November 22, 2015

Președintele în exercițiu al PLDM Valeriu Streleţ şi doamna Natalia Gherman s-au întâlnit, joi, 19 noiembrie, la Bruxelles, cu președintele Partidului Popular European, Joseph Daul. Cei doi liberal democrați au mers la Bruxelles pentru a vorbi despre condiționările pe care le-au înaintat PDM pentru formarea unei noi coaliții majoritare în Parlamentul moldovean.

Portalul deschide.md, ne trimite la surse din PPE și notează că domnul Daul i-ar fi recomandat domnului Streleț să facă tot posibilul ca PLDM să facă parte din viitoarea guvernare de la Chișinău. Potrivit jurnaliștilor moldoveni „PLDM a fost atenţionat că în cazul neparticipării urgente la negocieri, PPE va fi nevoit să se distanţeze de ei şi să intensifice colaborarea cu partidul lui Iurie Leancă”. Mai mulți deputați liberal democrați au dezmințit această știre și au afirmat că e vorba doar de dezinformare.

Într-o postare pe contul său de Twitter, însuși Joseph Daul a negat informațiile apărute în presă și a afirmat că a susținut poziția liberal democraților. Foarte bine. Și dacă-i trăgea de urechi pe politicienii moldoveni,  credeți că domnia sa ar fi recunoscut așa ceva? Să fim serioși! Cu siguranță, pentru ambele părți a fost o întâlnire delicată – liderii liberal democraților au trebuit să explice pe îndelete situația în care se află. Și au trebuit să ofere clarificări pentru aflarea președintelui PLDM, Vlad Filat, în Penitenciarul 13 acuzat de mită. Cât de convingătoare au fost oare argumentele domniilor lor?
Putem interpreta venirea la Chișinău a unui mediator de rang înalt din cadrul Uniunii Europene ca fiind o verificare a explicațiilor oferite? Să îl credem pe cuvânt pe domnul Streleț, că oficialul european vine pentru a media formarea unei coaliții europene? Ori vine să înțeleagă de la fața locului situația politică moldavă? Ori poate vine să impună Chișinăului formarea unui guvern technocrat? Întrebări la care ștabul de la Bruxelles va trebui să răspundă.
S-a sugerat că politicienii moldoveni ar trebui să urmeze exemplul Bucureștiului și să formeze un guvern tehnocrat. „Din viitorul guvern nu ar trebui să facă parte nici o persoană afiliată politic. Partidele de la guvernare ar trebui doar să-şi asume responsabilitatea pentru a scoate ţara din criză. La fel trebuie desemnat și primul ministru”, a declarat comentatorul politic moldovean Petru Bogatu. Comentatorul politic moldovean susține că „doar o presiune externă, i-ar putea determina pe politicienii de la Chişinău să se retragă în favoarea unui guvern tehnocrat”.
Îmi permit să fiu sceptic – nu cred că partidele politice, cele care vor participa la formarea unei coaliții majoritare în Parlamentul de la Chișinău, și-ar dori să renunțe la beneficiilor ce li se cuvin. Pot  admite că un oficial european ar avea un mandat pentru a media o apropiere între PDM și PLDM. Dar de aici și până la admite că acesta va avea mandatul de a impune formarea unui guvern tehnocrat este o cale lungă. Crede cineva că Moldova e așa de importantă încât, la Bruxelles, doar de grija ei se moare? Și că de asta, boss-ul european nu numai că va media relațiile PLDM cu PDM, dar la final va pronunța și numele concret al viitorului prim ministru? Că doar Moldova e buricul pâmântului! Cu veceul în fundul grădinii.
 Într-o apariție televizată, președintele Parlamentului moldovean, domnul Candu afirma că viitorul prim ministru va fi unul kamikadze. Viitorul premier nu ar trebui să se gândească la cariera sa politică, a spus domnia sa. „Viitorul premier trebuie să fie o persoană curajoasă, să nu-i pese de cariera politică, deoarece deciziile pe care va trebui să le ia vor fi destul de usturătoare”, a declarat domnul Candu. Și o persoană care, potrivit domnul Streleț, ar trebui să aibă mâinile dezlegate. Pentru a tăia în carne vie, nu-i așa? Dar cum să tai din carnea beneficiilor politice ale coaliției fără să fii înjurat la telefon ori fără să riști că într-o bună zi vei fi demis?
Dacă va sosi la Chișinău, așa cum se anunță, oficialul european va încerca să înțeleagă motivațiile care au dus la demiterea guvernului Streleț. Va avea întâlniri cu liderii partidelor care au format fosta coaliție de guvernământ. Va încerca să afle amănunte ale cazului Filat, va sta de vorbă cu domnul Shor și va încerca să înțeleagă cum a fost posibil ca din sistemul bancar să dispară un miliard fără ca nici o instituție abilitată a statului moldovean să aibă habar de asta. Probabil va solicita și o întâlnire cu liderii partidelor de stânga – comuniștii și socialiștii moldoveni. Și va înțelege că politicienii moldoveni sunt cei vinovați de situația socială și politică din Republica Moldova.
Mediatorul care va sosi la Chișinău va înțelege că sistemul politic creat la 5 iulie 2000, data la care deputații moldoveni au votat pentru trecerea la un sistem parlamentar de guvernare al Moldovei, le oferă partidelor doar două opțiuni –  să câștige suficiente voturi pentru a forma singure guvernul, ori, să dea dovadă de suficientă maturitate politică pentru a accepta să formeze, maximum în doi, un guvern de coaliție. Politicile guvernamentale care au o susținere politică venită din partea a trei sau mai multe formațiuni politice sunt egale cu zero. 
De curând ziariștii de la Rzeczpospolita scriu că, după întâlnirea dintre Putin și Obama la summit-ul G20, relațiile dintre Federația Rusă și Statele Unite și aliații lor europeni, au suferit schimbări semnificative. Federația Rusă a devenit frecventabilă – rușii sunt din nou parteneri, afirmă jurnaliștii polonezi.„După atacurile teroriste din Paris, rușii îi vor ajuta pe occidentali în războiul antiterorist. Rusia se așteaptă ca Uniunea Europeană să își abandoneze politica de izolare și sancțiunile impuse asupra ei. Și bineînțeles Kremlinul vrea libertate de acțiune în Ucraina”, se spune în articolul  de la Rzeczpospolita.
Un gest recent al președintelui Comisiei Europene mă face să cred că ziariștii polonezi au dreptate. Jean-Claude Juncker i-a trimis o scrisoare lui Vladimir Putin în care îi sugerează intensificarea relațiilor comerciale ale Uniunii Europene cu Uniunea Economică Euroasiatică. Inițiativa stârnește déjà nemulţumirea unor state est-europene care au relaţii tensionate cu Moscova. Dar țările care au relații proaste cu rușii vor trece rapid în seria a doua. E vorba de restructurare a întregii arhitecturii europene. De apariția unor țări de categoria A și B.
Așa că, mai noile membre ale UE, vor fi puse în situația de a își proteja statutul pe care deja îl dețin. Nici România, nici Polonia, nu vor mai putea face lobby pentru protejatele lor, Republica Moldova și Ucraina. Aflate pe prima linie de contact cu vecinătatea apropiată a Federației Ruse, aceste state vor fi puse în situația de a își negocia un statut cât mai bun în cadrul politicilor europene de securitate și apărare.
Federația Rusă își va recupera în curând toate relațiile cu Occidentul, pentru ca mai apoi, tiptil-tiptil să își redobândească vecinătatea apropiată – Ucraina și Republica Moldova. În acest context, va fi Moldova condamnată să rămână în spațiul de influență al Federației Ruse? Încă nu știm. Dar dacă ar fi rămas în Casa Guvernului, probabil domnul Streleț ar fi început negocierile cu misiunea FMI, iar președintele Iohannis și-ar fi dat acordul pentru împrumutul României către Moldova. Exista o minimă șansă pentru ca statul moldovean să se desprindă de spațiul estic. Prin votul pe care l-a acordat pentru demiterea guvernului Streleț, Partidul Democrat din Moldova a redus considerabil această șansă. Democrații moldoveni au făcut jocul socialiștilor. Domnul Plahotniuc a făcut jocul domnului Dodon. De ce? A făcut acest lucru în mod intenționat? A calculat greșit? Habar nu am. Observ doar că în acest moment, pentru a evita alegerile anticipate, PDM-ul are doar o singură șansă: să-i convingă pe comuniști să susțină un guvern PDM, PPE și PL. Va reuși? Mira-m-aș.
Victor Nichituș

Leave a Reply