Conferința “The Power of the Mind” – Clubul de la Roma aniversează 40 de ani de la primul raport privind starea și viitorul lumii

October 2, 2012

Banca Naţională a României şi Asociaţia Română pentru Clubul de la Roma (ARCoR) organizează astăzi, 2 octombrie 2012, conferinţa internaţională ‘The Power of the Mind’  în cadrul căreia va fi marcată cea de-a 40-a aniversare a primului raport al Clubului de la Roma, intitulat ‘Limits to Growth’, raport care a iniţiat o dezbatere despre umanitate şi natură ce este continuată şi astăzi. La eveniment participă membri ai Clubului de la Roma din toată lumea, precum şi personalităţi din România, în frunte cu Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

În cadrul conferinţei vor fi prezentate, de către autorii lor, rapoartele “Limits to Growth” de Dennis Meadows, “2052 – a Global Forecast for the Next Forty Years” de Jorgen Randers, “Bankrupting Nature” de Anders Wijkman, “Factor Five” de Ernst Ulrich von Weizsäcker şi “No Limits to Learning” de Mircea Maliţa, iar Mugur Isărescu, preşedintele ARCoR, va prezenta perspectivele sistemului bancar internaţional. Ionel Haiduc, preşedinte al Academiei Române, academicianul Mircea Maliţa, şi Richard Ernst, laureat al premiului Nobel, vor discuta despre rolul învăţării şi educaţiei pentru viitorul nostru, domenii pe care, în mod tradiţional, Asociaţia Română a Clubului de la Roma a pus un accent deosebit.

Menționăm că în mai 2012, Clubul de la Roma a dat publicităţii un nou raport ce conţine previziuni cu privire la evoluţia omenirii în următorii 40 de ani. Documentul numit –„2052: Shaping Our Future”  anunţă un viitor deloc luminos pentru umanitate. Dintre previziunile raportului  putem aminti câteva: în 2040, Pământul va atinge 8,1 miliarde de locuitori, după care va începe o scădere a numărului de locuitori ai planetei; actualele puteri economice vor stagna, în special SUA, în timp ce alte economii, precum Brazilia, India, Rusia şi Africa de Sud, vor creşte. China va continua succesul datorită capacităţii sale de reacţie; PIB-ul mondial va creşte mai încet decât s-a estimat, în principal din cauza diminuării productivităţii şi a populaţiei. În 2050, produsul intern brut la nivel mondial va fi de 2,2 ori mai mare decât cel actual; rata creşterii economice va scădea din cauză că o bună parte din PIB va fi cheltuit pentru contrabalansarea epuizării resurselor naturale, creşterii poluării mediului, deteriorării factorilor climatici şi, nu în ultimă instanţă, a înmulţirii nedreptăţilor sociale; neliniştile generate de dezechilibrele sociale şi de agravarea dezechilibrului climatic se vor intensifica. Concentrarea gazelor cu efect de seră în atmosferă continuă să provoace o creştere a temperaturii cu 2,8 grade Celsius, ceea ce poate declanşa schimbări climatice majore; rata consumului de bunuri şi servicii va atinge cota maximă în 2045.

Leave a Reply