Criza identitară din Republica Moldova

September 14, 2012

Lucia Coroiu

Populaţia Republicii Moldova, după două decenii de independenţă se confruntă în continuare cu o criză identitară, este într-o continuă căutare de identitate şi valori. Majoritatea mişcărilor sociale, care se desfăşoară în stânga Prutului au la bază motivul identitar. În timp ce unele organizaţii civile şi partide politice (PNL) vor reîntregirea cu Patria-Mamă (România), altele, de genul PCRM, PSD vor reorientarea spre est şi integrarea în Uniunea Euroasiatică (proiect susţinut de Moscova). Actuala putere, AIE se plasează undeva la mijloc, departe a fi „mijlocul de aur”, marşează pe ideea că astfel de acţiuni ar ştirbi din imaginea Moldovei, în plan extern şi ar periclita din obiectivul major de intergrare în familia unită a bătrânei Europe.
La Chişinău, în aceste zile, toată atenţia presei autohtone este axată pe cele două manifestaţii preconizate a avea loc în 16 septembrie. Prima acţiune, numită Marşul Unirii este organizată de Platforma unionistă “Consiliul Unirii” şi Platforma civică “Acţiunea-2012” şi este dedicată comemorării celor 200 de ani de ocupaţie ruso-sovietică. Platforma civică Acţiunea 2012 vrea să adune 10.000 de oameni care vor mărşălui pe străzile Chişinăului, având acelaşi ideal – unirea cu România.
La fel duminică, alte 10.000 de persoane, membri şi simpatizanţi ai Partidului „Patrioții Moldovei” şi-au dat întâlnire în Piaţa Marii Adunări Naţionale pentru a „atrage atenţia că marşurile unioniste duc la lichidarea statalităţii Moldovei”. „Patrioții Moldovei” vor organiza proteste similare sub lozinca „Pentru Moldova!” şi în faţa reprezentanțelor diplomatice ale României de la Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev, Odesa și Chișinău.
Și poate deloc întâmplător aglomerația de evenimente e deplină deoarece tot în această perioadă se va desfăşura Festivalul Etniilor, eveniment organizat în fiecare an în capitala R.Moldova. Reprezentanţii minorităţilor privesc cu ostilitate organizarea acestor acţiuni, care le va umbri din “amploarea evenimentului”.
Premierul Vlad Filat le-a amintit ambelor părţi că „Moldova este un stat independent şi suveran”.
„Şi organizatorii marşurilor, şi antimanifestanţii, toţi fac jocul inamicilor integrării Moldovei în UE. Astfel de acţiuni prezintă pericol pentru ordinea de drept. Recomand iniţiatorilor să renunţe la evenimente. În orice situaţie, rog cetăţenii să nu se lase folosiţi”, a spus Vlad Filat. Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, declară că astfel de acţiuni “sunt finanţate din exterior”. A urmat şi îndemnul primarului liberal al Capitalei, Dorin Chirtoacă. „Schimbaţi ziua Marşului Unirii, fiindcă duminică are loc Festivalul Etniilor. Nu ar fi corect ca cineva să le strice sărbătoarea minoritarilor, care e o dată pe an”, a declarat edilul.
Cele două curente majore se confruntă pentru apartenenţa la două spaţii geopolitice şi civilizaţionale diferite, raportat la respectul faţă de drepturile omului, libertatea de expresie, demnitatea naţională, statul de drept ş.a.m.d.
Ambele tabere susţin că vor evita altercaţiile înregistrate la Bălţi şi Cahul şi că profită de dreptul lor prevăzut în Constituţie de a-şi exprima public punctul de vedere.
Unioniştii optează, de fapt, pentru integrarea europeană. Cu precizarea că ei văd locul Republicii Moldova în Europa în cadrul statului român, nu ca stat separat. Mass-media de limbă rusă, dar şi unele de limbă română (care se pretind a fi de limbă „moldovenească”), ca să nu mai vorbim de cele câteva partide mici – al socialiştilor, al social-democraţilor, dar şi de PCRM, cea mai importantă formaţiune parlamentară de opoziţie, au etichetat acţiunile unioniştilor drept un atentat la independenţa Republicii Moldova, i-ar pe ei – drept „criminali”, „legionari”, „plătiţi din afară” etc.
Vitalia Pavlicenco, preşedinte al PNL , ne-a declarat pentru portalul nostru că Platforma unionistă “Consiliul Unirii” desfăşoară “Marşuri ale Unirii în mod paşnic, constituţional, fiind, însă atacaţi de forţele agresive, violente şi intolerante, nepedepsite de lege. Noi manifestăm “pro”, şi nu contra, suntem “statalişti români”, iar cei care se opun acţiunilor noastre şi care stau în spatele lor sunt separatişi moldovenişti şi statalişti ruşi, patrioţi ai altui stat, Rusia, care ne ţine şi acum sub ocupaţie prin trupele ruseşti neretrase. Puterea actuală are conducători şantajabili de către Kremlinul imperial şi stă la cheremul acestuia. Puterea vrea să ne egaleze cu nişte forţe marginale şi agresive ca, până la urmă, să interzică unionismul şi acţiunile unioniste, ceea ce se încearcă în prezent. Argumentele invocate de Putere sunt ridicole şi sunt nişte minciuni. Că, cică, manifestaţiile unioniste ar zădărnici integrarea în Europa. Dimpotrivă, integrarea europeană pentru Republica Moldova este o himeră, iar Unirea ne va aduce imediat în UE şi NATO. Noi avem dreptul să pledăm pentru unitatea naţională românească, lucru prevăzut în Declaraţia de Independenţă din 27 august 1991 şi în Constituţia Republicii Moldova, care admite, prin articolul 142, “Limitele revizuirii” schimbarea, prin referendum, a caracterului unitar, suveran şi independent al statului nostru, fără amestec din afară”, punctează Vitalia Pavlicenco.
„Patrioţii Moldovei” spun că vor evita orice fel de altercaţii. „Vă dau cuvântul că vom face tot ce depinde de noi. Da, e vorba de poziţii diferite, dar sunt oameni şi ei şi au dreptul la părerea lor. Vom ieşi să spunem: «Nu» şi să atragem atenţia că astfel de mitinguri duc la lichidarea statalităţii. Considerăm că inițiativa anti-moldovenească a organizațiilor unioniste nu corespunde Constituției și intereselor țării””, susţine Mihail Garbuz, liderul formaţiunii.
Şi analiştii politici se impart în mai multe tabere. Unii analişti spun că marşurile pentru reunificarea celor două state româneşti sunt o exprimare paşnică a ceea ce simt mulţi basarabeni, alţii cred că ideea unirii cu România este compromisă prin astfel de acţiuni, scop urmărit de Rusia.
Editorialistul Nicolae Negru susţine că „aceste marşuri sunt o exprimare a unor idei împărtăşite de mai multă lume. E democraţie şi oamenii se pot expune fără să se teamă că cineva le va închide gura. Este o abordare greşită să dai de înţeles să nu se facă marşuri pentru a nu-i irita pe alţii». Alţi analişti consideră că iniţiatorii marşului ar trebui să cântărească bine oportunitatea unei asemenea manifestaţii, care ar putea provoca tensiuni atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. „Un marş al unirii va fi privit în Moldova, atât de sfâşiată de contradicţii şi opinii diametral opuse, cu ostilitate, în special de minorităţile etnice, de o parte a clasei politice şi de o parte a populaţiei autohtone. Ideea nobilă a unirii poate fi promovată şi prin alte căi”, crede comentatorul politic Vitalie Ciobanu.
Între timp, primăria capitalei a propus schimbarea datei Festivalului Etniilor, pe 15 septembrie şi nu pe 16 cum era preconizat. Totodată, primăria i-a chemat în judecată pe reprezentanţii Acţiunii-2012 să schimbe traseul Marşului. Primăria a propus ca «Acţiunea 2012» să-şi modifice traseul marşului de la Academia de Ştiinţe nu spre Piaţa Marii Adunări Naţionale, dar spre Teatrul Verde, iar “Patrioţii Moldovei” să protesteze în sectorul Râşcani în scuarul Palatului Sindicatelor.
Pe numele liderului Partidului “Patrioţii Moldovei”, Mihail Garbuz, este deschis un dosar penal pentru faptul că ar fi unul dintre organizatorii acțiunilor de violență, care au avut loc la Bălți în ziua de 5 august. Garbuz riscă o pedeapsă de minim 2 ani de închisoare pentru dezordinile în masă, care au compromis Marșul Unirii planificat pentru acea dată.
În timp ce minorităţile naţionale au acceptat să desfăşoare evenimentul lor cu o zi mai devreme, «Acţiunea» 2012 se ţine pe poziţii şi spune că nu renunţă la Marşul Unirii preconizat pentru duminică, chiar dacă instanţa va interzice această manifestaţie.
În toată acestă penurie de declaraţii şi acţiuni, rămâne, vorba românului “asa cum am stabilit în gară”. Datele ultimului Barometru de opinie, indică faptul că 50 la sută din respondenţi sunt adepţi ai intergrarii în UE şi tot atâţea se văd în Uniunea Euroasiatică. Este o drama a acestui teritoriu, situat “la răscrucea tuturor relelor”, vorba lui Eminescu. Dacă la o căruţă sunt înhămaţi doi cai şi unul trage spre est şi altul spre vest, căruța va continua să rămână înțepenită în mijlocul drumului…

One response to “Criza identitară din Republica Moldova”

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Ne-am mutat! Aici puteți accesa în continuare arhiva PPW. Click aici pentru noua versiune a Power&Politics World sau accesați adresa www.powerpolitics.ro/new