ARHIVA Power&Politics World

Despre România ”post-război” – optimism moderat și persistența verbului «a spera»

March 30, 2015

I. ”Sper ca după asanarea penală a clasei politice să urmeze și o asanare morală”

– Cum ați descrie sintetic România primelor luni din 2015 ?

Ionel Nițu: – România lui 2015 este una ”post-război”, putem zice. Să nu uităm că 2014 a fost anul alegerilor europarlamentare și prezidențiale, precum și – cel mai important – al schimbării unui regim și, cel mai probabil, al unui anumit mod de a face politică. «»

Din punct de vedere politic, deocamdată 2015 este un an post-electoral, în care se schimbă configurațiile și alianțele politice. Ajută mult și DNA la capitolul acesta, pentru că eu tot sper ca după asanarea penală a clasei politice să urmeze și o asanare morală, iar partidele să se comporte ca niște organizații ale secolului XXI, cu management performant, proceduri interne de selecție și promovare, indicatori de performanță etc.

Din punct de vedere social, pare să fie anul împăcării. Polarizarea excesivă a electoratului de anul trecut (și nu numai) a stricat țesătura socială. Sper să asistăm treptat și la o reașezare corectă a ierarhiei valorilor.

Din punct de vedere economic nu există multe diferențe față de anul trecut, cu observația că pomenile electorale de anul trecut s-au transpus acum într-o bombă cu ceas (codul fiscal), care prefațează o retragere “onorabilă” a Guvernului Ponta înainte de termen.

Din punct de vedere al securității naționale, cele mai mari provocări par să vină din exterior (Ucraina, Ungaria, ISIS etc.), dar sistemul național pare să fie pregătit să le facă față.

În ceea ce privește componenta relaționării internaționale, noul președinte pare să-și fi luat rolul foarte în serios și probabil, chiar dacă nu vom asista la reorientări majore de strategie, unele nuanțe (mai ales în cadrul UE) vor apărea în curând.

– Chiar vorbim de o asanare a clasei politice ? Mie îmi pare doar că niște grupări mafiote își reglează niște conturi ajunse la scadență, iar faptul că o fac uzând de dosare penale și nu de execuții armate în plină stradă e doar o chestiune de nuanță (și de nivel al dramatismului relatărilor mass-mediei)…

I.N. : – Sper să vorbim, în curând, de o veritabilă asanare morală a clasei politice. Ea se va realiza inevitabil, problema este doar cât de repede sau de încet. Nu comentez “nuanța” menționată de dvs…

– România post-război (intern) – adică în convalescență prelungită, părerea mea – este pregătită să facă față (pre)războiului (extern) ? Ce înseamnă aceasta mai exact, în afară de uzualele laude la adresa SRI și a excesiv invocatului parteneriat strategic cu US ?

I.N. : – România stă bine la capitolul securitate națională. Războiul intern nu a fragilizat-o în acest domeniu. Perspectiva unui război extern este foarte scăzută, iar apartenența la NATO și parteneriatul strategic cu SUA sunt veritabile garanții de securitate și integritate teritorială. De altfel de forme de război ar trebui să ne temem, iar aici mă refer la războaiele comerciale, informaționale și cele mai noi forme, respectiv cele cibernetice.

– Perspectiva unui conflict extern hibrid cu avanposturi construite tocmai prin intermediul componentelor menționate de dvs. e aproape o certitudine. Și garanțiile invocate de dvs. nu ne pot fi de prea mare ajutor în acest sens. Avem o strategie pro-activă viabilă care să contracareze atacurile de tip financiar-economice, cibernetice ? Sau ne limităm la una reactivă de limitare a daunelor ?

I.N. : – România nu este Ucraina.

– S-a tot vorbit în contextul numirii noului șef al SRI și a vizitei șefului statului în Germania de o nouă axă strategică București – Berlin – Washington. Admițând că nu se schimbă nimic în modul în care România își îndeplinește obligațiile asumate față de partenerii externi, nu credeți totuși că e o schimbare importantă de opțiune – mai ales în contextul internațional actual ?

I.N. : – Nu e nicio schimbare de opțiune strategică.

– După ce se mai potolește zornăitul de cătușe și show-ul mediatic din fața DNA, credeți că vom auzi în spațiul public și despre o analiză/radiografie detaliată și o (re)definire clară a interesului național ?

I.N. : – Sper. Nu atât redefinire, cât explicitare a interesului național.

II. ”Sper ca proiectul CAIET să devină un referențial pentru dezvoltarea de afaceri”

– Haideți să vorbim un pic despre unul dintre noile dvs. proiecte …

I.N. : – Centrul de Analiză a Informațiilor și Evaluare a Tendințelor… ?

– Exact. Ce anume găsim între ”coperțile” acestui CAIET ?

I.N. : – CAIET este un proiect de suflet. Presupune analiză, așa cum o înțeleg eu (adică bazată pe metodologii, baze de date și, evident, competențe).

– Există numeroase platforme care fac analiză politică, economică etc. Ce anume vă diferențiază, cu ce vine nou proiectul dvs. ?

I.N. : – CAIET presupune aducerea într-un singur loc a unor competențe pe IT și, respectiv, competențe analitice, întrucât, încă de anul trecut, am putut constata ce înseamnă analiza politică bazată pe seturi de date și argumente extrase din evoluții (măsurabile). Logica noastră a fost una simplă: IT + analiză dă mai mult decât clasicul 1+1. Fiecare în parte nu valorează mai mult decât 1, dar suma lor e mai mare decât 2. Încercăm să elaborăm analize pe domeniile în care avem competențe profesionale și, respectiv, pe acele subiecte unde se impun astfel de analize. Încercăm să nu abordam static diferitele domenii/teme/spații, ci dinamic, cu accent pe estimare (evaluări de tendințe).

– Cine sunt ”asociații” în acest demers ? Cine se poate alătura proiectului ?

I.N. : – Libertatea de acțiune, neutralitatea și echidistanța sunt principii de muncă în CAIET. Cu alte cuvinte atât ceea ce facem (analize, estimări etc.), cât și procedurile noastre de HR (angajări, promovări etc.) sunt bazate pe 2 fundamente: competență (profesională) și partea morală (corectitudine, onestitate etc.).

– Este un proiect independent, exclusiv privat sau este conexat vreunei instituții a statului ?

I.N. : – CAIET este o companie privată care are deocamdată 2 acționari. Eu, care am promis că vin cu partea de analiză (implicit analiști) și Dan Ciobanu, care contribuie cu partea de IT (tehnologie, aplicații și oameni). Este o companie liberă de orice constrângeri, implicit extrem de liberă și echidistantă. Așadar, este un proiect independent, 100% privat, neasociat niciunei instituții.

– Cine sunt clienții CAIET-ului ?

I.N. : – Clienții sunt confidențiali. Pot spune însă că deocamdată ei sunt 100% din zona privată.

– Presupun că vă doriți, de asemenea, o valorificare a părții de diagnoză și – important ! – a celei de predicție la nivelul instituțiilor și decidenților guvernamentali de top level. Cum intenționați să abordați acest aspect ? (evident, ținând cont de următorul aspect: instituțiile statului – în principal la nivel de guvern și administrații – sunt îndeobște autiste la sugestiile din zona privată și independentă; iar parteneriatele public-privat, cu puține excepții, sunt de fapt rodul unor asocieri minate de corupție și favoritism)

I.N. : – La CAIET nu ne-am propus, cel puțin deocamdată, să ne poziționăm ca furnizor de analiză/cunoaștere pe SN și Intell, însă nu exclud acest lucru. Deocamdată încercăm să furnizăm analize obiective pe evoluții politice, piața IT, oportunități de extindere a afacerilor în afara țării, analize de competitive intell și, evident, analize on demand.

Ne propunem în schimb să facem analiză temeinică, obiectivă, bazată pe argumente, exploatând surse de date, cuplați fiind la marile curente de gândire. Analiza înseamnă cunoaștere, iar cunoaștere înseamnă putere. Desigur, nu putem obliga pe nimeni să facă analiză bazată pe metodologie; noi însă așa vom proceda; cine va vrea să beneficieze de astfel de rezultate rămâne de văzut. E important însă ca beneficiarul unor astfel de analize să fie avizat, să dorească să vadă opinii alternative (nu doar ce-i produc structurile interne), să țină cont de ele deoarece fundamentarea deciziei presupune explorarea de variante.

Evident, ne-am putea întreba câți beneficiari mai au azi timpul necesar de a citi? Noi citim, avem tot timpul din lume pentru asta…

Sigur că e foarte importantă partea de evaluare a tendințelor, de estimare și prognoză; fără ea suntem orbi, nu ne putem explora viitorul, sau diferite stări ale viitorilor, nu putem estima impactul unor decizii, nu putem selecta dintre viitorii posibili pe cei dezirabili etc.

– Privind spre viitor, unde estimați că se va afla acest proiect peste 5 ani ?

I.N. : – Dificil de estimat. Să vedem cum evoluează cererea. Sper ca proiectul CAIET să devină un reper în societate, un referențial pentru dezvoltarea de afaceri și un actor relevant, un partener pentru factorii de decizie în stat.

interview by Gabriela Ioniță