ARHIVA Power&Politics World

Diplomația religioasă – o nouă abordare pentru soluționarea conflictelor din Orientul Mijlociu ?

February 12, 2016

Gabriela Ioniță

Pentru prima dată în istorie, şeful Bisericii Catolice, Papa Francis, şi cel al Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kirill, se vor întâlni la Havana.

Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, președintele Departamentului de Relații Externe al Bisericii Rusiei: „Patriarhia Moscovei şi Sfântul Scaun sunt bucuroase să anunţe că, prin voia Domnului, Sfinţia Sa, Patriarhul Kiril al Moscovei şi al întregii Rusii, şi Sfinţia Sa, Papa Francisc, se vor întâlni în 12 februarie 2016. Întâlnirea dintre primaţii Bisericilor Ortodoxă Rusă şi Romano-Catolică se pregăteşte de mult timp şi va fi prima astfel de întâlnire din istorie. Ea va marca o etapă importantă în relaţiile dintre cele două biserici”.

Cu aceste câteva cuvinte a fost anunţat un moment istoric, o premieră în aproape o mie de ani. Capul Bisericii Catolice şi cel al Bisericii Ortodoxe Ruse se vor întâlni pentru prima oară de la Marea Schismă, evenimentul care a împărţit lumea creştină între est şi vest, mai exact între Biserica Răsăritului, condusă de Patriarhul de la Constantinopol (care rămâne “Primul între egali” pentru bisericile ortodoxe) și cea a Apusului, condusă de episcopul Romei (alias Papa de la Roma). Întâlniri între liderul spiritual al Vaticanului și cel al Constantinopolului au mai fost, dar niciuna cu Patriarhul Bisericii Ruse, cea mai numeroasă între bisericile creștin ortodoxe. Reuniunea din Cuba vine după multe încercări eşuate din trecut şi după mai mulți ani de semnale publice și negocieri secrete între Vatican şi Moscova.

O întâlnire de grad zero în diplomația religioasă, pe care am putea să o numim atât la propriu cât și la figurat ”la răscruce de drumuri” – aceasta fiind doar un punct – e drept, cel mai important – de pe agenda Patriarhului Kirill și Papei Francis în America Latină (Patriarhul Kirill face o vizită oficială în Cuba, în vreme ce Suveranul Pontif face o escală la Havana în drumul lui spre Mexic, unde va sta cinci zile). Reuniunea înalților prelați se va desfășura pe teren neutru, aeroportul Jose Marti din capitala Cubei, Havana. De altfel, acest lucru este confirmat chiar de Părintele Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, care a precizat că a fost preferat „un teren neutru, care să aibă o însemnătate pentru ambele părţi a fost mereu varianta luată în calcul pentru această întâlnire. Cuba este, desigur, în afara Europei, ceea ce e un aspect interesant, dar este, în mod cert, la intersecţia lumilor de azi”.

Russian Orthodox Patriarch Kirill and Pope Francis, Havana, February 12, 2016. Photo by Reuters/Max Rossi

După o întrevedere privată ce se preconizează a dura aproximativ două ore (surse apropiate celor doi lideri religoși spun însă că discuțiile vor dura ”atât cât va fi nevoie pentru clarificarea și armonizarea tuturor subiectelor de pe agendă ce se vor regăsi apoi și în declarația finală”), Papa Francis și  Patriarhul Kirill vor semna o declaraţie comună şi vor susţine discursuri. Dar, deşi întâlnirea liderului lumii catolice cu patriarhul celei mai populate biserici ortodoxe are o importanţă religioasă extrem de mare, miza politică nu poate fi exclusă din context. Totuși, așa cum au anunțat în avans reprezentanții celor doi lideri religioși, ”reuniunea nu va avea caracter politic”. Precizare care nu a făcut decât să-i intrige pe observatorii atenți ai evenimentului, de vreme ce ambele instituții religioase sunt (re)cunoscute și ca redutabili jucători politici, iar pe agenda discuțiilor se află instabilitatea mondială și numeroasele focare de război din lume, precum și situația dramatică a creștinilor din zonele de conflict ale Orientului Mijlociu, în principal din Siria, unde Rusia este parte a operațiunilor militare împotriva Statului Islamic. Mai mult, Moscova a făcut din Biserica Rusă unul din cele mai eficiente instrumente de diplomație și PR cu privire la politicile sale și nu există motive să credem că acum lucrurile ar putea sta diferit. Intenționează Moscova prin această mutare să păstreze primatul în gestionarea conflictului sirian (mai ales că în ultima vreme semnalele sugerează o scădere semnificativă o popularității și controlului exercitat de FR în teatrul de război respectiv) ?

Până vom afla rezultatul discuțiilor dintre capii celor două Biserici Creștine și dacă diplomația de factură religioasă poate fi mai eficientă decât cea politică, vă propun să privim retrospectiv relațiile dintre cele două biserici în ultimul deceniu, o parte din semnalele publice,  negocierile, dar și importanța evenimentului la care asistăm în prezent. E un text din 2014, apt însă să ofere o perspectivă mai amplă asupra cronologiei și demersurilor care  au făcut posibilă această reuniune prin care practic asistăm la o ”oficială reconciliere” a diferendelor dintre cele două biserici creștine.**

**Extras din lucrarea de masterat ”Ortodoxia – instrument de Soft Power în strategia de politică externă a Federației Ruse”, susținută la Universitatea ”Al.I. Cuza” Iași, 2014

După un deceniu de fricțiuni considerabile între Biserica Ortodoxă Rusă și Sfântul Scaun începând cu 2002, când Patriarhul Alexei al II-lea[1] a condamnat crearea de către Vatican a unei dioceze catolice pentru teritoriul Rusiei, din 2012 relațiile par să se fi îmbunătățit considerabil după învestirea Patriarhului Kirill. Deloc întâmplător, pe agenda noului patriarh s-a aflat prioritar relația cu Biserica Creștină Romano-Catolică din Polonia. Majoritatea polonezilor (adepți ai romano-catolicismului), dar și cei un milion de credincioși ai Bisericii Ortodoxe Poloneze Autocefale, au fost martorii unui eveniment la care nu se așteptau, când în august 2012, într-una din sălile somptuoase ale Castelului Regal din Varșovia, Patriarhul Kirill, capul Bisericii Ortodoxe a Rusiei, și Arhiepiscopul Jozef Michalik, capul Bisericii Romano-Catolice Poloneze, s-au rugat împreună pentru iertare și înțelegere. “Facem apel la credincioși să se roage pentru iertarea nedreptăților istorice și a tuturor relele comise de unul împotriva altuia” a spus textual înaltul prelat polonez. “Evenimentele din istoria noastră comună, de multe ori dificile și tragice, uneori, renasc nemulțumiri și acuzații care nu permit rănilor vechi să se vindece”. Memorandumul a fost deja comparat cu un alt eveniment istoric din 1965 – Scrisoare de iertare a episcopilor polonezi către omologii lor germani, care a deschis drumul pentru o nouă eră a relațiilor dintre Polonia și Germania, după ororile celui de al doilea război mondial. Strânsa prietenie dintre Polonia și Germania se află în prezent într-un contrast evident cu relațiile dintre Varșovia și Moscova, care sunt încă minate de neîncredere și sentimentul (destul de des întâlnit în Polonia) că Rusia a făcut prea puțin pentru a-și ispăși și a-i fi iertate greșelile istorice provocate națiunii poloneze.

Tot pe același palier inter-confesional, Biserica Catolică din Rusia, a preconizat o ”îmbunătățire constantă în relațiile cu Biserica Ortodoxă Rusă” încă de la finele anului 2012, după vizita la Moscova a Cardinalului Kurt Koch, președintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor. Cardinalul Koch a vizitat Rusia în perioada 14-19 decembrie 2012 și s-a întâlnit cu Patriarhul ortodox rus Kirill și oficiali guvernamentali. Potrivit Monseniorului Igor Kovalevsky, secretar-general al Conferinței Episcopale a Rusiei: ”Relațiilor dintre catolici și ortodocși s-au îmbunătățit simțitor în ultimii ani, iar schimburile de opinii dintre reprezentanți de seamă ai celor două culte sunt un pas spre consolidarea și dezvoltarea acestor relații”. ”Avem acum mai multe obiective comune, de la prevenirea persecuției creștinilor din Orientul Mijlociu până la apărarea valorile fundamentale ale civilizației contemporane”, a spus Mons. Kovalevsky[2] după vizita superiorului său, menționând totuși că activitățile catolice continuă să fie împiedicată în Rusia de ”mari probleme de corupție și birocrație”.

Pe palierul relațiilor cu Biserica Catolică din Rusia merită desigur menționat aportul diplomatic adus de ROC pentru întâlnirea dintre președintele rus Vladimir Putin și Papa Francis[3] din noiembrie 2013. Aceasta a fost prima întâlnire dintre liderul rus și noul Pontif, ales după retragerea Papei Benedict al XVI-lea. Potrivit serviciului de presă al Kremlinului, întâlnirea celor doi a avut loc în sala Bibliotecii Vaticanului iar discuția a durat un pic mai mult de o jumătate de oră.

La finalul întâlnirii, președintele Putin și Papa și-au oferit reciproc mici cadouri. Potrivit site-ului administrației prezidențiale ruse, Vladimir Putin i-a oferit liderului spiritual de la Vatican o icoană cu Maica Domnului, iar Papa i-a dăruit liderului politic de la Kremlin o majolică înfățișând grădinile Vaticanului. De altfel, se pare că în ciuda suspiciunii istorice a ortodocșilor ruși cu privire la Sfântul Scaun, atitudinea față de Papa Francis este în general pozitivă, iar acest aspect contează în strategiile Patriarhiei ruse. Recent, pe 13 mai 2014, Patriarhul Kirill i-a trimis o scrisoare Papei Francis, cu ocazia primei aniversări a pontificatului său. În misiva dată publicității de serviciul de presă al Patriarhiei de la Moscova se menționează că ”Primul an al pontificatului dumneavoastră a fost marcat de mari așteptări și inițiative importante în cadrul Bisericii Romano-Catolice. Eforturile depuse de Sanctitatea Voastră pentru a spori mai distinct prezența valorilor evanghelice în viața societății moderne au dat deja roade bune. Grija Sanctității Voastre pentru suferinzi și nevoiași amintește oamenilor despre datoria de dragoste frățească și despre necesitatea de a demonstra, prin fapte bune, solidaritate cu cei defavorizați. Anul trecut, relațiile bilaterale dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Romano-Catolică s-au dezvoltat în continuare în bune condiții”. ”Sunt bucuros să iau act despre nivelul ridicat de înțelegere reciprocă și dorința ambelor părți de a consolida cooperarea catolico- ortodoxă, în scopul de a susține valorile spirituale și morale creștine în lumea modernă, de a apăra pe cei asupriți și servi pe cei apropiați nouă” se mai arată în scrisoarea de felicitare a Patriarhului rus.[4]

Probabil întrebarea esențială (cel puțin până în prezent) din zona instituțiilor religioase ale Federației Ruse este: Se va întâlni Patriarhul Kirill cu liderul de la Vatican ? Unde ? Și când ? Pentru că în timp ce afla în pelerinaj în Țara Sfântă, unde l-a îmbrățișat pe Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, Papa Francis i-a transmis conducătorului Bisericii Ortodoxe Ruse disponibilitatea sa pentru o întâlnire, oriunde și oricând va dori patriarhul rus. Mesajul a fost livrat de către Mons. Massimo Palombella, director al Corului Pontifical al Capelei Sixtine. Acesta s-a aflat la Moscova cu ocazia aniversării a cinci ani de la întronarea  Patriarhului Kirill. În conformitate cu informațiile apărute în mass media, mesajul Papei a fost transmis în cadrul unei discuții private, la finalul concertului Corului Capelei Sixtine în colaborare cu Corul Sinodal al Patriarhiei Moscovei. Aceleași surse spun că Patriarhul Kirill s-a limitat în răspunsul său la a transmite ”mulțumiri” pentru ‘mesaj și darul prețios la aniversarea sa’. Potrivit unor surse din comunitatea catolică din Moscova, calendarul de transmitere a mesajului nu a fost aleator: el a venit exact în ziua când Papa s-a întâlnit cu Patriarhul Bartolomeu, care vede Patriarhia Moscovei ca pe un rival în lumea ortodoxă. Diplomat desăvârșit,  Papa a dorit să reitereze astfel interesul său de a avea, de asemenea, relații bune și cu Biserica Ortodoxă Rusă. Nu există nici o precizare oficială încă dacă Patriarhul Kirill va accepta oferta primită. Notăm, totuși că o zi mai târziu, la data de 28 mai, Patriarhul Kirill a vorbit despre o ”răcire” în relațiile cu Vaticanul, care rezultă din implicarea Bisericii greco-catolice din Ukraina în protestele de la Kiev și pozițiile politice adoptate, pe care patriarhul le-a catalogat ca fiind ”rusofobice” și susținând că situația din Ucraina aruncă o ‘umbră foarte trist’, pe relațiile cu Sfântul Scaun.

One response to “Diplomația religioasă – o nouă abordare pentru soluționarea conflictelor din Orientul Mijlociu ?”

1. romania inedit says:

   February 12, 2016 at 6:27 pm

   Până la urmă întâlnirea asta fuse și se duse, așa că așteptăm să vedem următoarele vizite reciproce.

   Reply