Dosarul Litvinenko – justiție sau revanșă de imagine a serviciilor de securitate britanice ?

September 20, 2012

Gabriela Ioniță

Potrivit BBC, Curtea britanică începe astăzi audierile în dosarul privitor la moartea lui Aleksandr Litvinenko, ucis la Londra în noiembrie 2006 prin otrăvire cu o substanță radioactivă. Schimbă aceasta ceva în termenii ecuației sau e doar o încercare a justiției britanice de a spăla imaginea serviciilor de securitate de pe malul Tamisei ?

În timpul ședinței preliminare de astăzi, judecătorul Robert Owen ar trebui să stabilească procedura de anchetă, în special – se vor lua în considerare motivele și modalitatea de îndeplinire a ceea ce Alan S. Cowell în volumul “The Terminal Spy”* considera a fi “primul act de terorism nuclear” (între timp, descoperirile privindu-l pe liderul palestinian Yasser Arafat și ipoteza că ar fi murit – în 2004 – ca urmare tot a unei iradieri cu Poloniu-210, sugerează că ucigașul/ucigașii par să fi avut un precedent din care să se inspire; de altfel, au existat speculații conform cărora tot un serviciu secret – în acest caz Mossad-ul – ar fi fost implicat în moartea liderului palestinian); deasemenea, judecătorii britanici vor analiza și probele ce au dus la stabilirea originii Poloniului-210 folosit pentru a-l otrăvi pe fostul agent al Serviciului Federal Rus de Securitate (FSB), Alekandr Litvinenko.

Procurorii britanici au anunțat că au dovezi suficiente pentru a-l acuza pe Andrei Lugovoi ca principal incriminat în dosarul Litvinenko; cu toate acestea, demersul are mici șanse de a avea un rezultat concret. Reamintim că în prezent Andrei Lugovoi este Deputat în cadrul Dumei de Stat a FR din partea Partidului Democrat Liberal al lui Vladimir Jirinovki. Chestionat de media în numeroase ocazii, Lugovoi însuși a negat implicarea in uciderea lui Litvinenko. Mai mult, la începutul acestui an, Lugovoi a trecut testul poligraf efectuat la Moscova de experţi britanici.

“În timpul testului cu detectorul de minciuni au fost puse următoarele întrebări, care au legătură cu dosarul: 1. Aţi făcut ceva care a condus la moartea lui Aleksandr Litvinenko? Răspunsul: Nu. 2. Aţi fost implicat cumva în moartea lui Aleksandr Litvinenko. Răspunsul: Nu. 3. Aţi avut cândva de-a face cu poloniu? Răspunsul: Nu”, se arată în rezultatul testului efectuat de compania UK Lie Test, potrivit Interfax. “După analizarea minuţioasă a tuturor diagramelor obţinute în urma verificărilor, am reuşit să constatăm că răspunsurile date nu erau mincinoase. În felul acesta, în opinia noastră specializată, Andrei Lugovoi a spus adevărul când a răspuns la întrebările menţionate”, se arată în documentul semnat de doi membri ai Asociaţiei britanice a specialiştilor poligraf.

Reprezentanții justiției din Regatul Unit au trimis  încă din mai 2007 o cerere către autoritățile ruse pentru extrădarea lui Andrei Lugovoi, dar au fost refuzați, deoarece, prin prevederile stipulate în Constituție, cetățenii din Rusia nu pot fi extrădați în străinătate. “Am ajuns la concluzia ca dovezile pe care ni le-a furnizat poliția sunt suficiente pentru a-l inculpa pe Andrei Lugovoi pentru uciderea lui Litvinenko prin otrăvire deliberata” declara atunci șeful Parchetului din Marea Britanie, Sir Ken Macdonald. “Conform legislației ruse, un cetățean rus nu poate fi extrădat în alt stat”, a comunicat laconic Marina Gridneva, purtător de cuvânt al Parchetului de la Moscova. Menționăm că Rusia –a invocat la rându-i ca Marea Britanie să-l extradeze pe controversatul și vocalul Boris Berezovski, adversar declarat al președintelui Vladimir Putin – și desigur s-a lovit de un refuz similar din partea Londrei.

În vara anului 2008, BBC cita sub protecția anonimatului un înalt oficial din cadrul serviciilor de securitate britanice care declara că există indicii clare că Moscova a fost implicată în uciderea fostului spion rus. Mai mult, oficialul se referea la implicarea statului rus în eveniment: “Avem motive puternice sa credem ca statul rus a fost implicat in cazul Litvinenko”, a declarat înaltul oficial. În același timp, surse din MI5, serviciul britanic de informații interne, anunța că numărul agenților ruși prezenți la Londra este la fel de mare ca în perioada Uniunii Sovietice. Aceasta nu i-a scutit însă pe “slujbașii” Reginei de insinuarea răutăcioasă că au primit o palmă public din partea KGB-ului; cum nu au putut evita unele întrebări incomode și justificate din partea mass-mediei: a fost Litvinenko colaborator al serviciilor secrete britanice ? – chiar dacă nu a fost, criticile acerbe la adresa Kremlinului și relația apropiată (mă feresc să folosesc cuvântul prietenie – :D) cu magnatul Boris Berezovski ar fi fost suficiente pentru a fi în vizorul serviciilor britanice – dincolo de faptul că Litvinenko primise azil politic in Marea Britanie (mai 2001) tocmai pe motivul că ar putea suferi repercursiuni în Rusia. Sau cum a fost posibil un astfel de asasinat sub nasul extrem de simțitor al autorităților britanice, mai ales că existaseră indicii și amenințări anterioare ? – chiar dacă, ce-i drept, caracterul și tipul de personalitate a fostului spion rus s-au dovedit a fi mai degrabă împotriva sa și cel mai probabil au fost speculate cu succes de cei care au plănuit asasinatul. Cazul Litvinenko a generat nu doar titluri de head-line pe toate continentele, s-au scris cărți, s-au făcut filme documentare. Mereu însă declarațiile dinspre serviciile de securitate britanice s-au făcut sub acoperirea anonimatului. Desigur, explicabil de vreme ce ancheta procurorilor era în curs de desfășurare. Totuși, șansele ca în acest caz să existe un rezultat concret în ce privește pedepsirea asasinilor tinde practic spre zero. De altfel, după întâlnirea din luna august 2012 (cu ocazia JO de la Londra) cu premierul britanic David Cameron, președintele rus Vladimir Putin a recunoscut că nu au reușit să se pună de acord asupra a două subiecte: rezoluția pe Siria și extrădarea lui Lugovoi. Chiar dacă Lugovoi va fi condamnat, el nu va ispăși niciodată această pedeapsă. În cel mai bun caz, autoritățile britanice vor putea clama că au dezlegat (!?) ițele unui caz complicat pus la cale de serviciile secrete din Rusia. Iar ca bonus, promisiunea că urmașii lui James Bond vor desanta masiv la Moscova în căutarea conturilor secrete ale lui Vladimir Putin (deși mai simplu ar fi să-l întrebe pe Berezovski!).

PS: Începerea audierilor în Dosarul Litvinenko are loc la doar 24 de ore de la anunțul că Moscova a cerut Agenției pentru Dezvoltare Internațională a US să-și închidă misiunea din capitala Federației Ruse.

*”La 1 noiembrie 2006, Alexander Litvinenko și-a sorbit ceaiul la Hotelul Millennium din Londra. Câteva ore mai târziu, emigrantul rus și fost ofițer de informații, devenit un critic acerb al președintelui rus Vladimir Putin, s-a îmbolnăvit și a fost dus de urgență la spital. Fusese otrăvit fatal cu un izotop radioactiv rar ce fusese strecurat în băutura lui. Litvinenko a emis o declarație dramatică pe patul de moarte acuzându-l pe Putin de uciderea lui.”

– extras din volumul “The Terminal Spy” scris de fostul șef al filialei londoneze a publicației New York Times, Allan S. Cowell. Volumul a fost tradus și publicat și în România sub titlul “Moartea unui spion – Povestea lui Aleksandr Litvinenko” – Editura Litera Internațional (2009)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Ne-am mutat! Aici puteți accesa în continuare arhiva PPW. Pentru noul site Power&Politics World, vă rugăm să accesați adresa powerpolitics.ro/news.