Du-te să votezi principii. Doar principiile contează în politică. Votează!

October 28, 2014

Dreptul de a vota este, înainte de toate, marea moștenire lăsată poporului român de Revoluția din 1989. Cred că cea mai simplă definiție pe care o poate da cineva Votului este “puterea cu care ai fost investit de democrație de a-ți exercita drepturile prin putere”. Bănuiesc că ai observat puzderia de conversații puerile, argumente insolite și propagandă cu nemiluita anti sau pro făcute de către un partid sau pentru un partid anume. Probabil că toată această desfășurare de forțe și torțe electorale te-au exasperat, lăsându-te în ceață cu opțiunile politice. Însă, la urma urmei, totuși te întrebi : De ce ar trebui să mă deranjez pentru a merge la vot? Oare votul meu are vreo gravitate în dimensiunea națională a politicului? Oare are rost să iau în considerare importanța reală a votului meu pentru alegerile prezidențiale? Mulți dintre semenii tăi denumesc dreptul de a vota: un drept sacru, fiindcă votul liber constituie temelia sistemului politic în care cu toții trăim ca societate, o componentă ce-și află rădăcina în forța motrice a statului demociratic în care trăiești. Ăsta e votul.

Știi bine, și probabil că ești unul dintre ei, mulți dintre cetățenii acestei țări se plâng constant de superficialitatea meschină și diletantismul tâmp ale politicienilor atunci când vine vorba de a da ascultare opiniei (electoratului) publice după ce au fost investiți, votați. Iar același lucru se poate raporta chiar și la persoana celui care va ocupa funcția de șef al statului. Bineînțeles, dacă nu ne dăm interesul să votăm, glasul nostru nu se va face auzit de candidați nici măcar în prima instanță. Fiindcă, în esență, reprezentanții noștri politici sunt călăuziți de ceea ce noi afirmăm, confirmăm sau infirmăm prin vot. Iar în cazul în care nu alegem să luăm parte la vot, din nou, transmitem un mesaj clar politicienilor: Nu ne interesează ce reprezentați, pentru cine militați în Legislativ și mai ales nu ne privește ce-ați putea face bun pentru noi ca cetățeni! Votul înseamnă remodelarea democrației cu propriile sale mâini, numaidecât prin contribuția noastră. Noi suntem expresia clară a democrației, iar acțiunile noastre cetățenești legitimează continuitatea acestui sistem politic. În acest caz, dacă îți dorești să generezi schimbare, atunci datoria primordială este să votezi de fiecare dată când istoria țării tale o cere! Votând, votezi pentru conștiința ta.

Eu, cel care-ți scriu aceste rânduri, încă sunt tânăr, poate neinstruit în ale democrației. Însă spre deosebire de aproximativ 70 % dintre cetățenii acestei țări, am votat de fiecare dată când s-a ivit ocazia. Dacă n-aș fi făcut-o, aș fi jucat un rol principal în a conspira împotriva mea. Precum am amintit și adineauri, mulți dintre noi ne gândim dacă a merge la vot este un lucru util pentru societatea în care trăim. Poate că tu sau eu gândim votul ca un exercițiu personal, ca pe o manifestare clară a voinței în urma unui proces de contradicții raționale. Cred că cel mai dificil aspect este cel de a diminua contradicțiile care, involuntar, ne influențează prezența și absentarea de la procesul democratic. Când un cetățean votează, democrația respiră ușurată fiindcă cineva încă-i confirmă legimitatea. Totuși consider că trebuie să gândești prezentul democratic ca rezultatul unor îndelungi zbateri pe care națiunea le-a suportat de-a lungul istoriei, pentru ca astăzi TU să ai dreptul să cântărești greutatea libertății de care “ai chef sau nu” să te folosești.

Să presupunem că ne asumăm fără preget acceptarea democrației, mai ales atunci când dă roade în interesul cetățeanului, fiindcă este cel mai sensibil mod de a păși înainte ca societate liberă. Democrația nu e perfectă, și istoria ne-a demonstrat-o cu vârf și îndesat, însă este cea mai bună născocire politică a umanității de până acum. Cred că dreptul a vota necesită o mult mai intensă dezbatere publică, fiindcă cetățenii acestei țări trebuie să cunoască în adevăr valențele, consecințele și puterea unui vot acordat ori refuzat. În același timp cred că aș putea lansa o sumedenie de argumente în favoarea execitării dreptului la vot, însă pentru logica dezbaterii am să amintesc câteva aspecte esențiale:
Uită-te în jurul tău, fiindcă astăzi ai acces la informații de pe întreg mapamondul, ai să vezi multe mișcări populare din toate țările lumii care își revedenică prin sacrificiu de sine dreptul de a vota.
Un argument mișcător: Amintește-ți de iarna lui 1989, când mulți dintre părinții, prietenii, profesorii, rudele noastre și-au încredințat viața libertății tale de astăzi, îndeosebi, dreptului tău de a vota. Dacă nu votezi, atunci răul va prevala fiindcă cetățenii buni aleg să absenteze de la vot. Fiindcă votezi, înseamnă că sistemul politic încă nu și-a întors spatele la cetățeni. Iar astăzi Votul tău este mai puternic decât un glonte tras la Revoluție.

Da, se prea poate ca democrația să nu funcționeze atât bine, însă ea este singura care-ți oferă contextul prielnic manifestărilor tale civice, sociale și politice. Raportându-ne la România, la contextul politic anevoios pe care-l parcurge, consider că cetățeanului nu-i mai rămâne nimic altceva decât să voteze. De ce doar această singură și ultimă inițiativă? Pentru că este singura care impune un deziderat, din nefericire devenit exterior interesului politicienilor. Războiul dintre Victor Ponta și Traian Băsescu, diseminează doar vrajbă între cetățenii cu opinii de stânga și de dreapta. Cea mai mizeră opoziție a unui partid de guvernare la adresa unui șef al statului român, este cea actuală dirijată de Victor Ponta. În aceste vremuri este deosebit de dificil să discuți o propunere cu un cetățean vis-a-vis de un candidat politic. Dacă-i propui să voteze cu lista unui partid anume, foarte iute și cu vehemență va găsi argumente solide pentru a-ți demonta orice opțiune prezentată. Cu siguranță dacă faci acest lucru, vei ajunge să te considere un prost sinistru care nu a realizat că pe oricine ar vota “toți sunt o apă și-un pământ”. Îți va spune: “Băi X-ulescu, tu ai orbit pe bune? Nu vezi că ăla-i corupt, cu dosar penal, imoral, comunist expirat, populist, demagog ori un incompetent? De ce să mă mai duc la vot, dom’le? Mai bine stau în banca mea, la un meci sau o berică!” – Deseori mi s-a întâmplat să vreau să predic democrația unor cetățeni enervați, însă în schimbul de replici a triumfat nihilismul și defetismul lor. Tipic românesc, de altfel.

Poate ai observat că astăzi, o majoritate considerabilă a electoratului, nu mai face nici o diferență între oferta stângii și cea a dreptei politice. Fie că e vorba de partidul lui Iohannis, partidul lui Ponta, partidul lui Udrea, partidul lui Blaga, partidul lui Ungureanu , partidul lui Voiculescu (PC), precum orice alt candidat independent la alegerile prezidențiale, toți sunt la fel. Oamenii nu mai ascultă oferta electorală, programul politic, ceea ce este profund greșit. Dacă votezi greșit, deși e dreptul tău s-o faci, oare te vei simți răspunzător pentru eșecul candidatului prezidențiabil care te va reprezenta în Europa ori la București? Iar dacă nu votezi, te vei simți responsabil pentru eșecul partidului care credeai că te va reprezenta, însă a pierdut alegerile, cât și pentru faptul că interesul tău nu este îndeplinit de partidul pe care nu l-ai ales, deși puteai face acest lucru? E cam dificilă democrația, nu-i așa? Pe cât de simplistă ni se pare, pe atât de împovărătoare! Absenteismul de la vot în rândul românilor este influențat tocmai de această stare de spirit, de lehamite generală la adresa tuturor partidelor de pe scena națională. E o contaminare care afectează opinia publică de câțiva ani încoace, iar o mare parte din vină constă în nechibzuința electoratului, precum și a mass-mediei părtinitoare.

Absenteismul la vot ca formă de protest înseamnă să-ți furi singur căciula. Potrivit sondajelor, procentul celor care refuză să-și exprime opțiunile politice prin vot este în continuă creștere, nu doar la noi țară, ci și la nivelul Uniunii Europene. Un aspect pe care mulți candidați îl omit, chiar și alegătorii, este că prezența foarte scăzută la vot pune sub semnul întrebării legitimitatea democrației ca formă de guvernământ.

Dincolo de multe alte aspecte, consider că marea provocare pentru țara noastră, și oriunde în UE, constă în recredibilizarea politicii prin alt fel de politicieni. Acest țel poate fi atins prin revitalizarea interesului civic în rândul cetățenilor, implicând tot mai mult în procesul democratic pe cei tineri. Lehamitea de care aminteam în rândurile de mai sus și opțiunile excentrice nu soluționează deficitul democratic cu care astăzi națiunea se confruntă. Dimpotrivă, o asemenea atitudine complică problemele democrației. De aceea, protestul prin absenteism, greva cetățenească ori chiar anularea votului denotă un comportament inutil dar relevant pentru o democrație negativă. Prin absenteism nici un politician nu se va simți constrâns de un legământ încheiat anterior cu un electorat lucid și activ. Nu se va simți obligat să lupte pentru reformă, ca expresie a dezideratului celor care l-au votat. Dimpotrivă, politicianul se va bucura că scapă de exigențele (de dorit) ale electoratului, astfel că acesta va acționa odată cu valul, nereacționând cu mintea sa pentru a impune dezbaterea publică a unor probleme colective. În fond, fără un electorat exigent și atent, politicianul nu se va strădui să lupte pentru soluționarea problemelor celor care l-au ales. Un politician care nu este ales de cetățeni exigenți, acela este un politician anulat. Dacă te vei duce la vot, te sfătuiesc să privești astfel lucrurile: Votează mereu pentru un principiu! Dacă îți manifești opțiunea în acest fel, te poți gândi cu încântare că votul tău nu va fi niciodată pierdut! Votează, votează, votul tău contează!

Adrian Sereș

Leave a Reply