După alegeri, din Maramureş, încă la cald şi puţin altfel

December 11, 2012

Nu despre procentaje, statistici şi rezultate parţiale scriu aici, nu, nici vorbă, fiţi liniştiţi! Scriu, totuşi la „cald” încă, despre tot ce mi s-a părut a fi mai aparte din avalanşa de informaţii pe care le aflu, şi eu, de circa 20 de ore (din clipa închiderii urnelor de vot, evident).

Aşadar, câteva aspecte mai interesante, cred eu (deci probabil încă pot vedea subiectiv anumite lucruri). Iar primul lucru care-mi sare în ochi este, întâi la nivel de Maramureş, prezenţa extrem de scăzută la vot, 33,7%, printre cele mai mici din România! Nu stau acum să analizez de-a fir a păr dacă-i de rău sau de bine, dar, în mod paradoxal, pe cât poate fi de dezamăgitor acest procentaj – în sensul că pe vreo 60-65% dintre maramureşenii cu drept de vot îi doare fix undeva de cine-i va reprezenta în parlament -, la fel de bine s-ar putea spune că cei 65% nu au votat fiindcă nu au avut pe cine?! Sigur, adevărul este probabil undeva la mijloc… cu atât mai mult cu cât nu ştiu încă numărul, respectiv procentajul buletinelor de vot anulate. Anulate intenţionat de către votanţi, vreau să zic! Fiindcă cei din clasa politică fac în continuare marea greşeală de a ignora numărul din ce în ce mai mare al celor care, deşi consideră drept o datorie morală să voteze, totuşi îşi anulează votul. O să mai vorbim despre asta, cel puţin mie mi se pare o chestiune extrem de importantă. Din ce în ce mai importantă! Fiindcă foarte multe dintre aceste voturi intenţionat anulate înseamnă în fond mulţi alegători responsabili, cunoscători ai fenomenului politic, oameni care s-au interesat de candidaţii din colegiile lor, au vrut să voteze, să-şi exprime opinia, dar tocmai în contextul menţionat ei au fost în situaţia „nu am cu cine să votez”!

Ei bine, legând lucrurile şi trecând la următoarea observaţie, am citit azi pe un site de presă (din Baia Mare), printre zecile de comentarii (marea majoritate prosteşti, pline de ură, cu jigniri şi tâmpenii înfiorătoare, evident că cele mai multe scrise de anonimi agramaţi!), unul care mi s-a părut pertinent, dezarmant de simplu, dur, însă absolut corect şi care sintetizează perfect situaţia şi rezultatele alegerilor din Maramureş şi nu numai: „Oricine ar fi candidat sub sigla USL, indiferent de calitatea umană, ar fi câştigat! La fel a fost şi acum patru ani cu PDL-ul! Suntem un popor flămând, care gândim cu stomacul, în loc de creier! Doamne-ajută să ne fie mai bine!”… la comentariul ăsta chiar nu mai vreau să adaug nimic, e mai mult decât sugestiv. Iar eu am punctat ideea asta în editorialul pe care l-am publicat pe 25 noiembrie a.c.: „Alegătorul român în general nu votează idei, propuneri, ideologii politice (care de fapt nici nu există în politica românească), platforme-program, promisiuni electorale şi nici măcar candidaţi în mod aparte, ci, subliniez, în general se votează ori pentru schimbare pur şi simplu, ori împotriva cuiva, ori fiindcă aşa votează familia şi prietenii, ori fiindcă alegătorul X are interese personale legate de un anume candidat, partid sau alianţă… sau, în mult prea multe cazuri – acesta fiind aspectul cel mai grav – alegătorul votează în totală necunoştinţă de cauză, habar n-are ce şi de ce votează, dar aplică ştampila într-o căsuţă anume fiindcă aşa i-a recomandat cineva care ştie bine ce trebuie votat”. QED! A, da, să precizez pentru cei care poate nu ştiu încă: în acest moment (luni către seară), pare-se că toate colegiile din Maramureş au fost câştigate de candidaţii USL!; cu obsevaţia că în colegiul Lăpuş pentru Camera Deputaţilor, deşi deputatul Doru Leşe (USL-PNL acum, însă plecat nu demult din PDL) a câştigat, nu a obţinut peste 50%+1, deci Mircea Man (ARD-PDL), pe locul doi, ar putea fi surpriza şi excepţia maramureşeană! Ce ironie ar fi! Apropo, până în acest moment în ţară sunt 26 de judeţe în care USL a închis complet toate colegiile, adică a câştigat tot, 100%! Bun, şi-am mai auzit doar cu câteva ore în urmă că, una peste alta, cu redistribuiri şi tot tacâmul, USL e deja foarte-foarte aproape de 65-66% la nivel de ţară! De ce este extrem de importantă chestiunea asta? Fiindcă, nota bene, dincolo de majoritatea parlamentară obţinută fără discuţie de USL, mai e vorba şi de majoritatea constituţională! Majoritate care, spun liderii uselişti, le-ar permite să abordeze mult mai uşor subiectul modificării Constituţiei! Da, bine, subiectul e unul de excepţie, special, nu intru nici eu în amănunte acum; dar una-i una şi-alta-i alta, de ce l-o fi luat gura pe dinainte pe premierul Ponta şi-a declarat, imediat după încheierea procesului de votare, că vorbise deja cu Hunor Kelemen, liderul UDMR, pentru a se perfecta începerea negocierilor USL-UDMR în vederea unei viitoare alianţe? Păi nici nu e de mirare că liderii PNL-ului s-au inflamat imediat, la fel şi foarte, foarte mulţi dintre susţinătorii USL-ului în general, nota bene, în special pentru că Ponta folosise în declaraţia sa şi cuvântul „guvernare” (sic!) – atunci când, repet, precizase clar despre viitoarele negocieri cu UDMR! C-o fi fost doar o declaraţie politică strategică şi diversionistă (apropo de confruntarea cu preşedintele Băsescu), că va fi poate doar o cacialma politică gândită bine dinainte, tot ce se poate, ar fi bine dac-ar fi aşa. Dar să spui tocmai tu, prim-ministru pesedist şi lider USL, chiar în seara alegerilor, că USL va negocia chiar posibila participare a UDMR la guvernare, asta le întrece pe toate, e mult, mult prea mult!

Şi exact în ideea precedentă, mi se pare foarte important încă un aspect extrem de sensibil şi cam trecut cu vederea în destule analize ale unor cunoscuţi comentatori politici ori jurnalişti „de Bucureşti”. Anume, că mulţi dintre cei care au votat USL nu au votat astfel nici din ataşament pentru USL, nici din mare drag pentru liderii şi/sau candidaţii uselişti, poate nici măcar numai pentru schimbare, ci efectiv au votat împotriva lui Traian Băsescu!!! Într-adevăr, aşa cred şi eu, aşa mi-au spus şi mie unii dintre votanţii USL, sunt şi eu convins că asta s-a întâmplat. Câţi dintre votanţi au gândit în acest mod, contează mai puţin acum, contează că fenomenul a existat. Iar în acest context, poftiţi încă un punct interesant: conform ultimelor statistici, parţiale sau nu, pentru USL ar fi votat undeva în jur de patru milioane de persoane. Patru, patru jumate, hai fie şi cinci milioane, vorba vine, ideea e, atenţie, că nu mai sunt cei 7,4 milioane de români care-au votat la referendum pentru demiterea preşedintelui Băsescu! Iată încă o situaţie interesantă – pe care de altfel am subliniat-o şi eu într-un articol din august – la care liderii USL aveau serios de gândit şi analizat: nu toţi cei care sunt sătui până peste cap de Băsescu au vreo simpatie pentru USL, nici vorbă! Ei da, păi o explicaţie ar putea fi, de exemplu, că o parte dintre cei care la referendum au votat anti-Băsescu, acum au votat ori cu PP-DD, ori cu alte formaţiuni politice, ori şi-au anulat votul. Cât despre PP-DD, sigur că da, e una dintre surprize, mă refer la scorul foarte mare obţinut la nivel naţional! Dar în Maramureş, canci, liderii PP-DD s-au jucat cu focul, şi-au găsit câţiva candidaţi de toată jena, au şi încercat fel şi fel de sforării şi mişmaşuri de culise şi-au obţinut fix ce era de aşteptat: nimic-nimic! Ca şi UDMR şi ARD Maramureş! Ce semeni, aia culegi! Cât despre candidaţii maramureşeni câştigători din USL, am scris despre mai toţi în recentele mele editoriale… Aoleu, era să uit ceva incredibil de minunat: vor fi 550 de parlamentari, cu 80 mai mulţi decât până acum; iar sala de „plen” a Legislativului nu are decât 501 locuri! Bună asta, nu-i aşa? Ce ne mai plac referendumurile…

Peter Czompa

Mai multe articole semnate de Peter Czompa puteţi citi aici

Leave a Reply