ARHIVA Power&Politics World

“Erorile” care ruinează onestitatea SRI (II)

January 18, 2017

Comunicatul SRI din data de 17.01.2017, noua manipulare și dedesubturile lui

 Așa cum am văzut cu toții, SRI a prezentat motivul pentru care Directorul SRI, Eduard Hellvig, a solicitat Preşedintelui României trecerea în rezervă a generalului locotenent Mihail Florian Coldea.

Același comunicat sec, fără trimitere la prevederile legale și, mai grav, în aceeași notă de sfidare a întregii opinii publice, atât naționale (care oricum nu contează), dar mai ales a celei internaționale.

Sunt curios care este motivația intrinsecă pentru care Directorul SRI a decis ca Florian Coldea să nu fie demis, pentru că pretextul oferit tuturor, cum că Eduard Hellvig a propus trecerea în rezervă așa de amorul artei, ne trimite cu gândul că Directorul SRI este probabil un mare admirator al tablourilor lui Dali.

Haideți să parcurgem pas cu pas (căci tot e la modă ! ) cuprinsul comunicatului SRI, punând în paralel accent pe articolele din legile române, care guverneaza atât domeniul militar, legea 80 din 1995, privind statutul cadrelor militare, cât și legea 14 din 1992, privind functionare și organizare a SRI, ambele cu modificările si completările ulterioare.

V-am arătat ieri că SRI-ul, conform art. 1 din legea 14/1992, este „serviciul organizat de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componenta a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul suprem de Apărare a Ţării”, iar  art. 27, din aceiași lege, ne indică că “Personalul Serviciului Român de Informaţii Personalul Serviciului Român de Informaţii se compune din cadre militare permanente şi salariaţi civili, care îndeplinesc atribuţii operative şi administrative”.

În aceste condiții, comisia de verificare specială (constituită nu în temeiul Legii 80 din 1995 privind statutul cadrelor militare) a efectuat o anchetă, extrem de rapid. Fac o precizare, cred eu destul de importantă, pentru că, la rându-mi am fost trecut prin „furcile caudine’ ale unei activități desfășurate sub auspiciile unei astfel de comisii, al cărei rezultat l-am contestat în câmpul tactic, bineînțeles. Nu am auzit niciodată – nici alți colegi de-ai mei nu au luat la cunoștință – ca o astfel de comisie să definitiveze o cercetare internă în termen scurt, activitatea ei desfășurându-se, cel mai rapid, în minim o lună. Așa că mă miră celeritatea de care a dat dovadă.

Rezultatul cercetării este cu atât mai spectaculos cu cât s-au pronunțat și pe amănunte pe care nu puteau să le verifice decât în noaptea de luni spre marți (16-17.01.2017), în condițiile în care Ghiță a explicat în episodul difuzat la începutul săptămânii în curs, dar seara, că el era cel care îi procura, la cerere, “șefului/prietenului Coldea”, facturi care să justifice achitarea contravalorii concediilor petrecute împreună. Deși un fost procuror (Alina Bica) a explicat care sunt încălcările legii în cazul în care aceste afirmații se dovedesc reale, la 48 de ore de la prezentarea afirmațiilor lui Ghiță, Parchetul  General nu s-a autosesizat, probabil din lipsă de timp sau de denuntători, iar Coldea a fost trecut în rezervă, oarecum la cerere, nu prin demisie și într-un mod prin care, cei care au făcut această propunere, au dorit să îi spele o așa zisă demnitate si onoare de militar.

Dacă afirmațiile fostului deputat se dovedesc adevărate (în condițiile în care cineva se va autosesiza și va demara o cercetare penală normală, doar pe fapte, adică in rem), atunci nu văd la ce a mai fost necesară mascarada la care SRI a dorit să ne facă copărtași.

Demn de evidențiat este și faptul că, în afara lui Coldea, cu ”demnitatea și onoarea” în brațe au părăsit după 1990, cam mulți dintre șefii – de facto – ai SRI (Petrache Cândea, general de brigadă (r), fost şef al Corpului de Control din cadrul SRI, doi ani de închisoare cu suspendare, generalul (r) SRI Eugen Grigorescu, fostul șef al arhivelor, condamnat la 3 ani cu executare, foștii directori adjuncți ai SRI, Ionel Marin si Dumitru Zamfir, condamnați un an de inchisoare cu suspendare etc.).

Din cuprinsul comunicatului reține atenția prima frază: „În urma verificărilor efectuate de comisia constituită potrivit cadrului normativ intern, a fost întocmit un raport care clarifică toate aspectele vehiculate în spaţiul public privind activitatea domnului general-locotenent Florian Coldea, dar şi alte aspecte care ţin de activităţile unor cadre ale Serviciului care au fost vehiculate public”.

De aici tragem concluzia, simplă, cum că împreună cu generalul a fost investigată și soția sa, generalul Dorina Coldea.

Rezultatele acestei struțo-cămile de comisie, au venit însă în aceeași notă de dispreț față de dezvăluirile făcute de prietenul familiei Coldea: “Persoanele verificate au oferit tot sprijinul, au prezentat documentele necesare şi au răspuns complet tuturor întrebărilor. În concluzia raportului, prezentat într-o şedinţă a Biroului Executiv al SRI, comisia specială a precizat că din activitatea domnului Coldea, supusă verificării, nu au rezultat elemente care să se constituie în încălcări ale legii sau normelor interne în vigoare. După prezentarea raportului, Biroul Executiv a decis repunerea în funcţie a domnului general-locotenent Florian Coldea”.

Ultima frază este monumentală și relevă exact modul în care cetățenii acestui spațiu geografic, numit România, sunt tratați de autorități în general, dar de SRI în mod special.

Mă aplec asupra acestui ultim paragraf întrucât aceasta afirmație: „Biroul Executiv a decis repunerea în funcţie a domnului general-locotenent Florian Coldea”, ne arăta evident de ce la SRI nu contează legea, mai ales în condițiile în care în presă a apărut și documentul care ne prezintă cum de principalul serviciu de informații al țării a ajuns să fie în topul instituțiilor pentru care legea este un fleac (Scrisoarea consilierului prezidențial Ion Oprișor, șeful Departamentului Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale, transmisă UNJR in 16 februarie 2016, după întâlnirea din 11 februarie 2016 cu reprezentanții Uniunii).

Astfel, conform art. 24 din legea 14/1992,  “Directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia, precum şi 3 adjuncţi. Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii şi adjuncţii directorului au rang de secretari de stat şi sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informaţii”. 

Păi, domnilor Hellvig și Iohannis! Dacă Primul adjunct era pus la dispoziție (ilegal cum arătat în precedentul articol), cine putea să îl numească și să îl repună în poziția de prim adjunct? BEX-ul SRI? Nuu! Pentru că activitatea BEX este reglementată tot de legea (pe care, probabil, o disprețuiți!) 14/1992, în art. 21, „Conducerea operativă a Serviciului Român de Informaţii şi asigurarea îndeplinirii hotărârilor Consiliului director se realizează de Biroul executiv al acestuia. Biroul executiv este alcătuit din director, primul adjunct al directorului şi adjuncţii directorului. Preşedintele Biroului executiv este directorul Serviciului Român de Informaţii”.

Mai departe, comunicatul nici nu mai contează fiind o compilație stereotipă, dar la fel de oripilantă, care ne amintește de ce se ascund struții cu capul în pământ – în mintea lor pentru a nu mai fi văzuți de nimeni…. „SRI îşi reafirmă determinarea de a îndeplini asumat misiunile sale, în parteneriat cu toate instituţiile naţionale şi internaţionale cu care colaborează pentru apărarea intereselor de securitate naţională şi protejarea cetăţenilor români, la standarde euro-atlantice de profesionalism. SRI rămâne ferm în ceea ce priveşte transparentizarea instituţională şi respectarea procedurilor de evaluare şi control intern”.

P.S. : Ultimele mele întrebări sunt logice și țin de mândria și onoare de militar, pe care am avut-o probabil raportată la alte etaloane, care nu corespundeau cu cele din afirmațiile generalului Coldea: afirmațiile lui Sebastian Aurelian Ghiță cu privire la facturile false pe care le-a obținut pentru a-i acoperi plata contravalorii concediilor primului adjunct al SRI, pot fi cercetate de o comisie internă a Serviciului, indiferent în ce bază legală este constituită? Dacă da, care este temeiul legal, pentru că cercetarea infracțiunilor este domeniul unei alte instituții, cel puțin în România? 

Daniel Florea