Evgeny Krutikov, expert militar: ”Încă de la prima intervenție în Golf, armata SUA are experiența războiului «în direct»”

October 16, 2015

- De aproape trei săptămâni întreaga lume privește asiduu spre Rusia și intervenția sa militară în Siria. Pentru început, aș vrea să vă întreb care este atmosfera din Centrul Național de Comandă al Forțelor Armate ale FR ? Posibile ”surprize” sau emoții pentru Ministerul Apărării ?

- În primul rând aș dori, cu permisiunea dvs., să definim puțin mai strict termenii folosiți inadecvat de presă. Nu există nici o “intervenție militară rusă” și nicio “intervenție”/«вмешательства» [1] din partea Rusiei în Siria. Cel puțin nu în accepțiunea clasică a acestui concept. Grupul de aeronave ce aparține Forțelor de aviație ruse și care se află pe teritoriul Siriei, precum și acțiunile de sprijin întreprinse prin lovituri aeriene sunt absolut legale, și au fost decise la rugămintea guvernului legitim al acestei țări. De asemenea, nu există nici o presiune la nivelul conducerii FR în legătură cu evenimentele din Siria, chiar dacă “toată lumea”, cum spuneți, privește spre Rusia. Desigur, există reuniuni și întâlniri bilaterale ale conducerii ruse cu liderii din multe țări, în special arabe, după cum se confirmă oficial. În ceea ce privește “atmosfera” de la Centrul Național de Comandă și Control a Forțelor Apărării al Federației Ruse este una obișnuită, de lucru. În activitatea Ministerului Apărării nu există surprize și emoții, și a descrie activitatea Centrului de comandă ca tributară ”emoțional” nu se poate. Există un mod de lucru de zi cu zi, profesionist, măsurat și reglementat clar, în care nu există influențe externe.

- După primele ținte lovite de Forțele AeroSpațiale Ruse în Siria, mass-media occidentală a luat imediat foc invocând că au fost lovite intenționat obiective civile. Ce este real și ce este mistificare în privința acestor ”victime colaterale” ?

- Propaganda și războiul informațional la care asistăm în prezent, din păcate, nu contribuie la interacțiunea constructivă între toți aliații prezenți în zonă, inclusiv între Rusia și țările occidentale. În condițiile în care nivelul de cooperare în domeniul militar progresează tot mai mult în fiecare zi, aparatul de propagandă, prin contrast, doar distorsionează realitatea în detrimentul cooperării reale. Războaiele de informare nu sunt conectate cu partea reală a evenimentelor din Siria. Acestea se adresează unui public țintă bine determinat și urmează, în principal, agenda de politică internă, inclusiv în Statele Unite ale Americii. Campania pre-electorală, dorința administrației Obama de a “intra în istorie”, dorința de a-și demonstra în mod eficient puterea – toate acestea sunt generatoare de propagandă. Evaluarea reală a rezultatelor asistenței militare rusești acordată Guvernului de la Damasc va fi posibilă numai după câteva săptămâni de la începerea operațiunilor. Atunci când, aflate pe cont propriu, forțele siriene vor fi în măsură să demonstreze că au capacitatea și eficiența necesară în lupta împotriva radicalismului și extremismului.

- Încă ceva referitor la propaganda anti-Rusia. Am remarcat la dvs. o oarecare ”supărare” privind capacitatea de răspuns din partea Departamentului de presă al Ministerului Apărării de la Moscova. De ce ? Considerați că ar fi putut exista o reacție mai promptă la acest război comunicațional ?

- Cred că Ministerul Rus al Apărării nu este încă suficient de experimentat pentru a rezista valului de propagandă rusofobă cu multipli emițători și propagată pe diverse canale. Armata rusă nu a fost implicată în astfel de operațiuni, în contrast cu SUA, de exemplu. Armata Statelor Unite încă de la primul război din Golf s-a aflat în situația de “a lupta «în direct»”. A fost chiar o “marcă” a SUA privind operațiunile militare în “lumea a treia”. Ministerul rus al Apărării nu are o astfel de experiență îndelungată, dar – cu toate că trebuie să plătească ”tribut” datorită lipsei acestor abilități și asta s-a văzut la începutul operațiunilor din Siria – observ că se adaptează și învață repede.

În prezent lucrurile evoluează într-o altă paradigmă decât propaganda cu care s-au confruntat forțele militare ruse în timpul evenimentelor din Cecenia, atunci când o mare parte a comunității jurnalistice a avut o atitudine anti-rusă și anti-armată. Acum nu mai este o chestiune de ideologie, ci doar o chestiune de practică, experiență și suport tehnic. Și experiența, dacă se dorește, adaptarea la noile tehnologii de comunicare vine cu timpul. În Rusia, în ultimii zece ani a crescut foarte mult prestigiul armatei și al serviciului militar. Vorbim de o perioadă în care s-au angajat în armată oameni bine pregătiți, tineri cu o bună educație și cunoaștere cuprinzătoare. De asemenea, în Centrul Național de Apărare chiar în acest moment sunt la datorie zeci de tineri specialiști, vorbitori fluenți a mai multor limbi străine, chiar dintre cele rare. Ei sunt cei care asigură, de exemplu, o comunicare în linie dreaptă și de urgență cu Departamentul Apărării al SUA, staff-urile de comandă din Franța, Israel, Turcia, Arabia Saudită. Deci, din acest punct de vedere Departamentul de comunicare al Ministerului Apărării nu merită critici de dragul criticii, ci mai degrabă câte un indiciu despre cum se văd lucrurile “din exterior” și în asta consta și demersul meu.

- S-a vorbit mult despre faptul că Rusia și-a creat un sistem performant în regiune de colectare și prelucrare a informațiilor. Totuși unii experți a spus că Rusia, deși are informațiile necesare din teren, nu are înalta tehnologie necesară și acest lucru este un handicap serios. (“Performanțele aeronavelor de ultimă generație sunt zadarnice dacă nu știți unde trebuie să lovești” – ca să-l citez pe Pavel Felgenhauer, preluat de mai multe publicații media din România). Deci, mit sau opinie falsă în acest caz?

- Îmi pare rău că trebuie să mă refer la unele aspecte ce țin de o persoană, dar o voi face pentru că este invocat un nivel de “expertiză” ce a devenit unul dintre elementele de bază ale propagandei și ale războiului de informații. Paul Felgenhauer cel atât de apreciat în Occident, este considerat “expert militar” din greșeală. Biolog de profesie,  la începutul anilor ’90, domnia sa este cel care “s-a numit el însuși” jurnalist militar, iar apoi a devenit unul dintre acei așa-ziși “experți” care nu servesc în armată, dar participă cu regularitate la recepțiile de la ambasadele occidentale. Profesia domnului menționat a fost în ultimele două decenii pe scurt ′discreditarea armatei ruse′, în orice moment de la formarea sa – atât sub președintele Elțîn cât și în timpul mandatelor lui Putin. În august 2008, în prima zi a războiului din Osetia de Sud, Felgenhauer a prezis că armata rusă va fi învinsă, pentru că este “învechită, depășită tehnic” și a susținut că forțelor de aviație ruse vor fi distruse de sistemul de apărare antiaeriană din Georgia. Rezultatele sunt cunoscute, ca atare alte comentarii la această “predicție” eronată cred că nu sunt necesare.

Aș putea da mai multe exemple de astfel de “evaluări” ale expertizei sale, inclusiv și de comunicare personală, dar aceasta este de ajuns. Din păcate, astfel de “experți” ca el sunt promovați, pentru opinia publică occidentală, ca autorități în domeniu, nu pentru că sunt foarte inteligenți și dispun de vaste cunoștinte, ci pentru că spun ceea ce Occidentul vrea să audă și să transmită propriilor cetățeni. Felgenhauer a trăit mulți ani în exil, și nu are nici o idee despre armata rusă modernă. Cuvintele lui nu înseamnă nimic pentru specialiști. În esență, revenind la situația de pe teren din Siria, Forțele aeriene și Marina rusă au demonstrat o eficiență foarte mare într-un timp scurt. În același timp, este necesar să se înțeleagă că loviturile aeriene ruse nu sunt haotice, vizează îndeplinirea unor obiective militare urmărite cu precizie. Bombardarea unor ținte deschide calea pentru forțele guvernamentale siriene care derulează o ofensivă terestră. Nu așa în plan “general”, ci pe anumite sectoare ale frontului, în conformitate cu datele primite de la serviciile de informații. În același timp, se urmărește subminarea sistemului de  aprovizionare al teroriștilor și asigurarea posibilității frontului de a înainta. Această tactică este mult mai eficientă decât desfășurarea nesfârșită de forțe în deșert ce separă grupuri mici de extremiști, fără însă posibilitatea de a asigura ariergarda acestor acțiuni “pe teren”.

Pe cinstite vorbind, caracteristicile militar-tehnice ale dotării rușilor nimeni nu le-a pus la îndoială. Mai mult decât atât, acum forțele aeriene ruse și marina au capacitatea de a schimba rapid tactica de luptă și caracteristicile armamentului utilizat, în funcție de obiectivele și condițiile concrete din teren.

- Publicația Washington Post menționa zilele trecute că Rusia, deoarece are serioase suspiciuni cu privire la intențiile reale ale SUA în Siria, a început să-și însoțească bombardierele aflate în misiune cu avioane de luptă Su-30 SM? Adevărat sau fals ?

- La baza aeriană Hmeymim din apropiere de Latakia  au fost dislocate mai multe avioane de tip Sukhoi Su-30SM. Nu este nimic surprinzător în faptul că avioanele grele sunt escortate de alte avioane de luptă. Este o practică comună. Nimeni nu va trimite niciodată un bombardier și aviația grea de asalt fără să fie secondate de avioane ușoare de luptă, mai versatile și mai ușor de manevrat. Acest “doi plus doi” e una din cele mai utilizate tactici militare asiguratorii, indiferent dacă se are în vedere un potențial inamic aerian sau nu. În prezent nu există nici un pericol de coliziune în aer cu avioane ale SUA sau a altor țări ale coaliției occidentale. Conform datelor recente, prin sistemul de videoconferințe între Rusia și US Air Force s-a ajuns la un acord privind schimbul de informații, chiar de coduri “prieten/dușman”. Acest nivel de cooperare fără un precedent anterior, îmi permite să vorbesc despre excluderea completă a posibilității de accidente în micul spațiu aerian sirian.
- Intervenția Rusiei în Siria se va limita la sprijinul aerian – cum de altfel a reiterat recent președintele Putin ? Sau lucrurile se pot schimba în funcție de evoluția conflictului pe teren ?
- Repet: nu există nicio “intervenție a Rusiei” în Siria. Ordinea și scopul șederii trupelor rusești în Siria și Damasc sunt destinate a răspunde solicitării guvernului sirian în baza acordurilor bilaterale existente între Rusia și Siria. Moscova nu este interesată de o implicare pe termen lung în ostilități. De asemenea, nu există nici un interes în controlul fizic al teritoriului sirian, și nici pentru vreo formă de “ocupație” sau ceva de genul asta. Guvernul de la Damasc trebuie să se descurce singur pe cont propriu, iar tot ce poate face armata rusă în acest context este doar să ajute un pic.
- Care este rolul Chinei în acest context ?
- Poziția Chinei, ca de obicei, nu se manifestă în mod clar. Beijingul nu este, în principiu, tipul de putere care să încerce să-și etaleze poziția/abordarea în mod deschis în regiunile în care interesele sale nu sunt reprezentate în mod direct. Cum este și în acest caz.
- Apropo, este neclar și cum va cuantifica Rusia rezultatele acestei campanii militare…
- Rusia nu are interese teritoriale în regiune. Acum, sigur, este dificil să se discearnă în mod clar privind strategia și obiectivele de anvergură ale prezenței ruse în regiune, dar ele sunt, evident, în primul rând obiective de natură politică și nu pragmatică. Mai mult decât atât, ele nu se regăsesc (n.r. obiectivele) în planul de lucru ca vizând un câștig teritorial sau economic.

[1] The deliberate act of a nation or a group of nations to introduce its military forces into the course of an existing controversy, Dictionary of Military and Associated Terms. US Department of Defense 2005. 

interviu realizat de Gabriela Ioniță

Thanks to Форум Министерства обороны РФ because is sharing PPW interview.

 

2 Responses to “Evgeny Krutikov, expert militar: ”Încă de la prima intervenție în Golf, armata SUA are experiența războiului «în direct»””

  1. Apostol Bologa says:

    In opinia unor analisti politico-militari avizati interesele SUA si ale Rusiei in Siria converg in mai multe domenii de interes unilateral sau bilateral. Din aceste motive intre cele doua forte principale, prezente in teatrul de operatiuni sirian au intervenit o serie de acorduri intre statele majore american si rus, in special pentru a evita orice posibila coliziune in aer , pe mare sau pe uscat. Propaganda occidentala sau americana pe de o parte , ca si cea rusa , pe de alta parte sunt lansate pentru consumul opiniei publice, in special cea mai putin avizata. In esenta fortele americane distrug potentialul militar al ISSIS, iar cele rusesti potentialul militar al fortelor Al-Nursa(organizatie catalogata a fi terorista de catre ambele parti. De fapt si ISIS si Al Nursa au o serie de obiective politico-militare comune si complementare. Sunt sperante reale ca, militarii rusi si cei americani, implicati in teatrele de operatiuni din Siria nu vor intra in coliziuni nedorite de nici o parte, pentru ca acesti profesionisti stiu mult mai bine decat politicienii ce inseamna razboiul si efectele lui. Rusia are un avantaj, are la conducere un militar mult mai pragmatic cecat politicienii occidentali care au repertorii diferite.

  2. AndreeaIistrate says:

    Iata ca am aflat un subiect foarte captivant si redactat intr-o maniera cumva neuzuala in netul romanesc. Multumesc!

Leave a Reply