Fostul judecător Vasile Zvara, hotărât să vorbească, după 17 ani de ”exil, injustiție și umilință”

December 29, 2017

Noi dezvăluiri, în exclusivitate, despre cazul fostului judecător Vasile Zvara, condamnat în anul 2011 la patru ani de închisoare, dar cu suspendare, plus șase ani ținut sub supraveghere.

2000 – 2011, asta este perioada de aproape 12 ani în care așa-numitul caz Zvara a fost oficial pe rol – la Parchetul General al României, la DNA (în 2007), la Curțile de Apel din Cluj, Alba, Brașov, Târgu Mureș, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Fostul magistrat băimărean Vasile Zvara a fost cercetat, judecat și condamnat pentru luare de mită, fals în acte și uz de fals.

Un caz penal poate unic în România din anumite puncte de vedere, da, iar afirmația mea nu e deloc exagerată, la momentul potrivit voi prezenta argumentele aferente. Însă, acum trebuie să vă explic pe scurt alte câteva chestiuni esențiale, de exemplu când și cum a fost condamnat fostul judecător Vasile Zvara din Baia Mare, de ce procesele penale au durat din 2001 până în 2011, de ce în toată perioada menționată niciun ministru al Justiției – și au fost șase miniștri care au ”prins” pe rol acest caz! – nu a scos niciun cuvințel despre această cauză ș.a.m.d., dar, nota bene, înainte de toate trebuie să vă explic de ce reiau tocmai acum acest subiect, în contextul în care ÎCCJ a dat o sentință definitivă pe 30 noiembrie 2011, prin Decizia penală nr. 4119 (în dosarul penal nr. 301/43/2009, înregistrat în 19.06.2009 la CA Târgu Mureș). O sentință care, foarte-foarte pe scurt și pe înțelesul tuturor, spune așa: inculpatul a fost condamnat la patru (4) ani de închisoare, dar cu suspendarea executării pedepsei, plus interzicerea unor drepturi timp de doi ani, iar pe lângă asta, o perioadă de șase (6) ani de supraveghere (adică, tot pe înțelesul tuturor, celui condamnat i s-au impus și niște condiții stricte pe care, dacă cumva le-ar fi încălcat în cei șase ani, s-ar fi putut ca o instanță de judecată să transforme suspendarea în executare a pedepsei). Ei bine, perioada de supraveghere, cu restricțiile de rigoare pentru fostul judecător condamnat, s-a încheiat recent, pe data de 30 noiembrie 2017!

Așadar, în urmă cu patru săptămâni s-a terminat cu supravegherea, cu restricțiile impuse condamnatului; și, printre altele, fostul magistrat poate acum vorbi liniștit (vorba vine, fiindcă veți afla imediat ce s-a mai încercat împotriva lui în ultimii trei ani)! Prin urmare, iată de ce abordez acum acest subiect, un subiect despre care, în perioada 2000 – 2012 am publicat câteva zeci de articole în presa locală și centrală, am fost invitat și la câteva emisiuni tv și de radio, dar niciodată, absolut niciodată nimeni nu a contestat public vreun cuvânt pe care l-am scris ori l-am spus! Am precizat asta pentru că, așa cum am subliniat mereu, întregul dosar Zvara a fost o mare-mare mizerie, fără absolut nicio probă serioasă și clară, fără martori credibili, fără confruntări în fața procurorilor de caz etc. Iată ce-am scris în finalul unui articol pe care l-am publicat la începutul anului 2012, atunci când am dat publicității sentința ÎCCJ și am concluzionat astfelP.S.: În ceea ce priveşte sentinţa definitivă ca atare, mie mi se pare cel puţin absurdă! De ce? Păi fiindcă e vorba de un (ex)judecător acuzat de luare de mită (şi nicidecum de un oarecare analfabet acuzat că a furat un capac de canal)!; altfel spus, pe şleau, în cazul dării/luării de mită, ori există la dosar probe solide, dovezi clare – precum „flagrantul” realizat, bani marcaţi, amprente, înregistrări audio sau video etc. – şi-atunci magistratul trebuia condamnat la închisoare cu executarea pedepsei (! – şi nu doar la patru ani, ci la mai mulţi!), ori nu a existat absolut nici o probă clară, directă, palpabilă, deci nimic (ci doar vreo două-trei declaraţii ale unor nenorociţi, nimic altceva!), situaţie în care omul ar fi trebuit achitat fără discuţie! Dar despre aceste aspecte îmi voi expune punctul de vedere separat, într-un alt material, cu atât mai mult cu cât am urmărit îndeaproape derularea cazului chiar pe întreg parcursul celor peste 11 ani de procese. Şi niciodată, dar absolut niciodată în cei 11 ani nimeni nu a negat şi nu a contestat ceva vreodată, nici măcar un singur cuvinţel scris de mine în cele vreo 50-60 de articole publicate în presa locală şi naţională sau ceva spus de mine în cele câteva emisiuni de radio sau TV! Nici măcar o singură dată în 11 ani!


Acum, că v-ați edificat și în privința părerii mele ca ziarist, hai doar să punctez deocamdată câteva chestiuni care vă vor ajuta să vedeți mult mai clar hidoșenia tabloului de ansamblu: cum a fost deschis în anul 2000 dosarul penal? – s-au autosesizat niște procurori!; acuzația de luare de mită? – două persoane din Târgu Lăpuș (Maramureș) care au declarat în fața procurorilor au strâns 1.700 de dolari SUA de la mai mulți localnici, pentru a-i da drept mită judecătorului Zvara, pentru ca magistratul să ”rezolve cum trebuie” două dosare (și pe care nici măcar nu le-a ”rezolvat” cum voiau unii, fiindcă nici nu se putea!); deci, atât a fost cu luarea de mită, doar niște declarații, absolut nimic mai mult!; apoi, despre momentul DNA 2007 – în anul 2007, deci deja după șapte ani de ”cercetări” și procese prin țară, dosarul cauzei ajunge înapoi la Parchetul General (!), de unde dosarul este trimis tocmai la DNA (prim-procuror fiind Daniel Morar!), dosarul este trimis în instanță incredibil de rapid, dar CA Târgu Mureș returnează dosarul la DNA (sigur ați ghicit de ce!); să vă spun una drăguță și despre anumiți jurnaliști-slugi de prin țară, cei din categoria aia care publică ”din surse judiciare”, care, atunci când publicau ceva despre acest caz, inevitabil strecurau în texte și porcăria următoare: ”fostul judecător băimărean a fugit din țară în 2001”. Ei bine, să explic puțintel mizeria asta ordinară publicată de jurnaliștii obedienți unor procurori; scurt și la obiect, din 2001 până în noiembrie 2011 inculpatul a fost doar suspendat din funcție, atât, deci tot judecător!; apoi, chestiunea cu fugitul din țară, o prostie și mai mare, pentru că magistratul nu a avut nicio interdicție impusă de vreo instanță, absolut niciodată! Da, e adevărat că în 2001 el a plecat din țară cu toată familia lui, însă asta e o altă chestiune extrem-extrem de gravă, recte privind motivele incredibile care l-au determinat să ia decizia asta.

Și-acum să vă spun ce mi-a răspuns fostul judecător Zvara (repet, a devenit ”fost” doar la finele anului 2011, după sentința definitivă a ÎCCJ), răspunzându-mi chiar zilele trecute doar la o simplă întrebare, deocamdată doar la una singură, așa: Stimate domnule ziarist, m-ați întrebat ce simt acum, după 17 ani, 8 luni și 15 zile de exil, injustiție și umilință. Am să vă răspund într-o frază scurtă: o sete nebună de justiție! Statul mafiot m-a ”asasinat” pentru a-și masca nelegiuiții și nelegiuirile! Cred că e momentul pentru români afle cine au fost cei ce i-au mințit în toată această perioadă.E evident că fostul judecător se referă la toată perioada 2000 – 2017, e evident ce-ar putea urma, sigur că eu știu ce-ar putea urma… fiindcă, apropo de acest lucru, în urmă cu vreo 11-12 ani, eu i-am publicat cele două stupefiante ”scrisori deschise” – una adresată Președintelui României, iar cealaltă scrisă pentru ”unii dintre mai-marii mafiei din Justiție”! Și poate c-a venit timpul să spun public cam ce consecințe au suportat atunci cel puțin trei persoane, și anume fostul magistrat Zvara, apoi fostul lui apărător timp de 12 ani, avocatul băimărean Traian Velea, dar și subsemnatul, repet, asta după ce-am publicat cele două ”scrisori deschise”!


În altă ordine de idei, dacă despre toate astea am mai scris și-am mai vorbit în ultimii 17 ani, iată că acum aici o să spun ceva în premieră: în anul 2015, deci după peste trei ani de când exista acea sentință definitivă, niște ”unii” au încercat din nou să-l bage-n pușcărie pe Vasile Zvara, (re)deschizând cauza la Curtea de Apel Târgu Mureș!!!Adică, atenție!, cerând revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere (art.447 C.p.p. şi art.86 ind 4 C.p.)” în dosarul nr. 343/43/2015, cauză soluționată în 7 martie 2016 cu ”RESPINGE CEREREA”! Cine a încercat acțiunea asta murdară și de ce tocmai la CA din Târgu Mureș? – pentru cei avizați răspunsurile sunt evidente, iar pentru cei prea puțin familiarizați cu astfel de mârșăvii ”judiciare” de culise, o să explic altă dată. Noroc că respectivul demers din 2015 a ajuns pe mâna unor judecători mureșeni corecți care n-au vrut să se murdărească precum făcuseră unii colegi de-ai lor cu câțiva ani în urmă.
Așadar, se prea poate ca în 2018 să aveți parte de noi dezvăluiri legate de acest caz, iată, chiar după 17 ani.

Peter-Vasile CZOMPA                                                                                       

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Ne-am mutat! Aici puteți accesa în continuare arhiva PPW. Click aici pentru noua versiune a Power&Politics World sau accesați adresa www.powerpolitics.ro/new