Guvernarea de la Chişinău vrea o nouă Constituţie
June 18, 2012
Lucia Coroiu
În timp ce la București politicienii intenționează trecerea la statutul de republică parlamentară, ceea ce ar însemna că președintele țării va fi ales de parlament și nu prin vot direct de către popor, la Chișinău (după experiența unei prelungite crize politice încheiată în primăvara acestui an cu alegerea președintelui Nicolae Timofti, printr-un compromis, nu ușor, între forțele politice) lucrurile se preconizează taman invers – regim semiprezidențial și președinte ales de popor.
Deputaţii Alianţei pentru Integrare Europeană îşi propun să modifice integral Legea Supremă. În acest sens a fost constituit un grup de lucru, care va discuta modificările la cele 143 de articole din Constituţie. Potrivit deputatului liberal Victor Popa, fiecare fracţiune parlamentară a AIE a delegat câte trei reprezentanţi care vor face parte din acest grup de lucru.
Documentul prevede ca Preşedintele ţării să fie ales de către popor, iar regimul de guvernare să fie unul semiprezidenţial. Proiectul noii Constituţii conţine 30 de articole noi, iar altele 70 au fost modificate. Noua versiune a Legii Supreme prevede revenirea la forma semiprezidenţială de guvernare, astfel ca preşedintele să fie ales de popor. Potrivit proiectului, limba română urmează să obţină statutul de limbă oficială. Noua versiune mai conţine şi un capitol privind Integrarea Europeană. O altă propunere de modificare a Constituţiei ţine de organizarea administrativ-teritorială a ţării, care prevede trecerea de la sate şi raioane la sistemul de comune, oraşe şi regiuni.
Proiectul prevede şi scăderea vârstei de vot la 16 ani. La capitolul accesul liber la justiţie, se propune ca o persoană să nu poate fi reţinută mai mult de 24 de ore, faţă de 72 de ore, cum este prevăzut în actuala Constituţie. Proiectul noii Constituţii a fost elaborat în 2010, când Mihai Ghimpu era preşedinte interimar al ţării şi preşedinte al Parlamentului. Pentru elaborarea acestuia, în Parlament, a fost creată o comisie specială condusă de expertul în drept constituţional, Victor Popa. La elaborarea noi versiuni a Legii supreme au lucrat şi experţi străini, inclusiv de la Comisia de la Veneţia. Proiectul a fost înregistrat la Parlament şi urmează să fie examinat în comisiile permanente, apoi în plen.
Proiectul va stârni discuţii aprinse, întrucât fiecare componentă a AIE are viziuni diferite asupra formei de guvernare: prezidenţială, semiprezidenţială sau parlamentară. Nu va trece neobservat nici articolul 13 din Constituţie referitor la limba de stat. Deşi Academia de Ştiinţe a Moldovei a dat un verdict incontestabil că denumirea corectă a limbii este cea română, o parte din politicieni evită să se pronunţe tranşant asupra acestui subiect. După ce va fi discutat în Parlament, proiectul noii Constituţii va fi examinat de societatea civilă ca ulterior să fie supus unui referendum constituţional.
Din anul 2009, coaliţia de guvernare a avut mai multe iniţiative privind modificarea Constituţiei. Toate încercările erau motivate de incapacitatea de a alege şeful statului din cauza procedurii deficitare. Ca rezultat, acestea urmau să ducă la depăşirea crizei politice.
Prima tentativă de modificare a Constituţiei a venit din partea fostului preşedinte interimar, Mihai Ghimpu. În decembrie 2009, el a semnat un decret privind constituirea Comisiei pentru reforma constituţională. Aceasta avea menirea să identifice lacunele sistemului constituţional existent şi să elaboreze propuneri în acest sens.
Tot în 2010, componentele Alianţei reuşesc să organizeze un plebiscit constituţional. Pe 5 septembrie, alegătorii au fost chemaţi la urne pentru a se expune în problema alegerii directe a preşedintelui. Din cauza prezenţei slabe la vot, plebiscitul nu a fost validat.
Acum guvernarea a venit cu o nouă propunere privind modificarea procedurii de alegere a şefului statului, dar şi de consolidare a sistemului parlamentar.
“În timp ce la București politicienii intenționează trecerea la statutul de republică parlamentară, ceea ce ar însemna că președintele țării va fi ales de parlament și nu prin vot direct de către popor,”
daca avem bunavointa de a studia inceputurile dictaturilor constatam cu stupoare ca acestea “intra pe piata” anuntand/trambitand necesitatea ca “puterea sa revina in mana poporului” si pe acest fundal se adopta masuri care indeparteaza participarea “directa” a poporului de la tot cea ce poate reprezenta o “forta”:
1. “puterile” democratiei (curtea constitutionala-justitia/organismele/organele de urmarire statale/private-parlamentul-presa/personalitatile culturale proeminente-presedentia-organizatiile sindicale/patronale/financiare) sunt “cauterizate” prin reducerea atributiilor si “disimularea” la nivelul conduceriilor a unor “nulitati”- astfel “se inchide gura poporului”
2. presedintele tarii nu mai este ales direct de popor – astfel acesta putere este “arestata la domiciliu”
3. majoritatea organizatiilor/organismelor statului sunt “mutate” sub “sediul” parlamentului – astfel raspunderea se disipeaza
4. toate discursurile incep cu critica “terorii”, continua cu “vointa poporului” si se incheie intr-o “invalmaseala” de idei imposibil de realizat – astfel se creaza impresia unor activitati “electrizante/monumentale”, scopul fiind derutarea prin confuzie a directiei in care se “misca” grupul conducator.
sau poate nu 🙂
[…] http://powerpolitics.ro/guvernarea-de-la-chisinau-vrea-o-noua-constitutie/ […]