Kazahstan – pilon de rezistență al stabilității geopolitice în regiunea Euro-Asiatică

January 9, 2017

Adrian Duna

,,Drumul îl întărește pe călător. Întregul nostru popor a luat-o pe calea Nurly Zhol, calea luminoasă spre un viitor prosper

Ambasador Kazahstan, Daulet Batrashev

Etnia kazakă este un amestec de triburi de nomazi care au migrat în regiune în secolul al-XIII-lea, zona fiind în cele din urmă cucerită de către Rusia în sec 18, devenind apoi republică sovietică în 1936.

Mankinder aprecia în lucrarea sa ,,Pivotul geografic al istoriei” faptul că: ,,Există un singur continent-Insula Lumii- care acoperă două treimi din celălalt sfert de glob și mai există și o mulțime de insule mai mici, care vorbind la propriu sunt două, America de Nord, respectiv America de Sud, care acoperă ultima treime rămasă din acel ultim sfert de glob”.

De ce am ales acest fragment? deoarece reușește să comprime o extravagantă lucrare, o descriere sublimă a ceea ce înseamnă ”regina neîncoronată a lumii” și anume geografia. Răspunsul este unul simplu, Eurasia a dominat și va domina orice calcul geopolitic realizat atât de analiștii de la Casa Albă cât și de la Kremlin, deoarece un prim argument constă în faptul că în Eurasia se găsește cea mai mare parte din avuția mondială.

SUA a fost prima țară care a recunoscut Kazahstanul ca stat independent, la data de 25 decembrie 1991. De atunci, aspectele legate de energie și de securitate au fost o piatră de temelie în relațiile dintre cele două țări. Potrivit Departamentului de Stat al SUA, Statele Unite au furnizat aproximativ 1,2 miliarde $ în Kazahstan în asistență tehnică și sprijin pentru investiții între 1992 și 2005. Mai important, companiile private din SUA au investit mai mult de 20 miliarde $ în Kazahstan pe parcursul ultimelor două decenii. SUA rămâne un partener economic important pentru Kazahstan. Schimburile comerciale bilaterale anul trecut au fost aproximativ de 2,5 miliarde $.

Prin intermediul Kazahstanului, Statele Unite ale Americii pot aduce la viață așa-zisul ,,drum al mătăsii” prin intermediul căruia se facilitează comerțul dintre Asia de Est și Europa de Vest, unde punctul de cotitură aflându-se în Kazahstan. Ducând mai departe acest concept, Kazahstan a devenit cu timpul o piesă esențială în ceea ce privește Rețeaua Nordică de Distribuție prin intermediul căreia s-a creat o rută de aprovizionare pentru forțele NATO din Afghanistan în momentul în care Pakistan și-a închis granițele cu NATO.

Cu toate acestea Kazahstanul reușeste să creeze cu China o puternică legătură prin intermediul construirii unei căi ferate. Această legătură reprezintă o conexiune puternică pentru poporul kazah, o nouă cale de aspirație, o nouă modalitate prin care Kazahstan să poate avea un cuvânt de spus în relațiile internaționale, așa cum afirma președintele Kazahstanului, Nazarbayev, și anume: ,,această legătură trebuie să se integreze în rețelele de transport și de comunicații internaționale. În primul rând, avem nevoie pentru a crea un sistem multi-modal de mare viteză transnațională, astfel zis un coridor eurasiatic având două direcții, una către Rusia, iar cea de-a doua de  la Khorgos la portul Aktau, apoi de-a lungul Mării Caspice și Caucaz spre Europa și spre sud, prin Iran spre Golful Persic”.

Pentru moment, președintele Nazarbayev pare a juca pe ambele părți ale jocului împotriva celuilalt pentru propriul său beneficiu. Cu toate acestea, la fel ca orice autoritar, Nazarbayev se confruntă cu opoziția în creștere de la un public care este bolnav de a vedea bogăția și resursele vândute celui care licitează cel mai mult.Succesul acestui președinte a constant în primul rând în motto-ul său ,,economia pe primul loc și pe urmă politica”, motiv pentru care Kazahstanul are o clasă de afaceri în creștere, un sector energetic prosper, și o creștere impresionantă, în ciuda corupției inexorabile. Cu toate acestea, în ciuda vârstei îndelungate a președintelui apare din păcate, în spatele scenei o luptă pentru putere și controlul Kazahstanului.

În domeniul securității, SUA a oferit Kazahstanului asistență financiară considerabilă pentru a elimina focoasele nucleare precum și sprijinirea statului în lupta împotriva terorismului internațional și sporirea asistenței sale contrateroriste și de combatere a narcoticelor la Astana. In ultimii ani, cele două țări și-au unit fortele împotriva terorismului, proliferării nucleare, în Irak și în special în Afganistan. SUA și Kazahstan au semnat recent un nou acord de cooperare în domeniul apărării de cinci ani, unde este stipulat faptul că Pentagonul va spori asistența Kazahstanului în domeniul militar prin reformarea unor structuri importante ale acesteia și de a îmbunătăți interoperabilitatea de apărare cu forțele armate NATO și SUA. Trebuie adus în evidență faptul că așa cum am spus mai devreme, se pare că președintele Nazarbayev este conștient de rolul enorm pe care-l îl poate avea acest stat în cadrul echilibrului economic dar și politico-geografic, astfel că în ianuarie 2013 a fost semnat în capitala Kazahstanului, Astana, de către ministrul kazah apărării, Adilbek Dzhaksybekov, și omologul său rus, Serghei Shoigu, Pactul de apărare aeriană, care a fost discutat timp de șase ani. Acordul permite avioanelor militare din Rusia și Kazahstan să folosească spațiul aerian în scopul combaterii amenințărilor percepute. Acesta prioritizează o cooperare sporită privind realizarea schimbului de informații între forțele aeriene ale celor două țări, precum și executarea unor manevre militare comune care vor avea loc pentru a îmbunătăți protecția spațiului aerian[1].

 Bazându-se pe un parteneriat de lungă durată, Almaty a găzduit cea mai recentă rundă de discuții ale Iranului cu (cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și Germania)  care doresc să rezolve diferendele legate de programul său nuclear.

Kazahstan – bârlogul Marelui Urs hibernat

Controlul exercitat de Rusia în Asia Centrală s-a consolidat la începutul secolului al XIX-lea, când comerțul rusesc s-a intensificat.

În loc de folosirea unei metode blânde de tip ,,soft power” prin care să se reușească acapararea și atragerea statelor satelit ale fostei U.R.S.S, Putin împreună cu premierul Medvedev, dar și cu alte ,,minți luminate” ale Rusiei au folosit o metodă neconvențională folosind Orientul Îndepărtat ca o poartă de acces spre acele resurse energetice prin exploatarea materiilor prime care a propulsat țara în topul industriei energetice mondiale, însă cu toate acestea Rusia folosindu-se de această poartă de acces, a fost orbită de lauri și nu a observat faptul că lipsa unei identități totale a fiecărui stat cu un grup etnic să conducă  la fărămițarea stabilități statelor din Asia Centrală, deoarece identificarea națională, sau mai bine spus principiul autonomie popoarelor, indiferent de gradul de stabilitate al securității interne, el va fi afectat în cele din urmă de un proces continuu, deoarece statul are neapărat nevoie de un ideal unificator, înălțător care să depășească granițele geografiei pentru a putea atrage din nou fostele state satelit și a redeveni la gloria odinioară așa cum s-a întâmplat sub conducerea lui Petru Cel Mare.

De ce reprezintă Kazahstan un bârlog pentru ursul hibernat?

În primul rând Kazahstan reprezintă un bârlog care oferă Rusiei un cămin adecvat dorinței de expansiune a statului lui Vladimir Putin. Chiar dacă Rusia a încercat să aleagă invers ”pivotul geografic” prin acțiunile paramilitare de la granița Rusiei cu Ucraina, se poate aprecia că mai există o modalitate ca Rusia să își poată arăta ghearele ascuțite Occidentului.

Răspunsul pentru Rusia la această problematică se află în platourile statului Kazahstan, deoarece Kazahstan așa cum am evidențiat în citatul ales de mai sus, calea este denumită ”Nurly Zhol”, și anume o cale puternic independentă prin care Kazahstan a reușit să se ridice cu pași calculați spre o economie înfloritoare prin exploatarea resurselor și a materiilor prime (extracția de gaze naturale sau a țițeiului), dar și construirea unei noi conducte petroliere realizată cu ajutorul inginerilor europeni și a celor ruși. Acest ajutor ridică un semn de întrebare spre ceea ce înseamnă gradul de încredere pe care kazahii îl au față de politica de desfacere a pieței ruse.

Astfel pășind spre calea Nurly Zhol,  se poate aprecia că așa cum susține și analistul american Robert Kaplan ,,Kazahstanul va deveni cel mai mare producător de uraniu din lume, aflându-se în momentul actual pe locul doi în ceea ce presupune rezervele de crom, mangan și plumb, metale care sunt absolut necesare în ceea ce privește industria armamentului militar.”

                ,,Cine stăpânește Europa de Est, stăpânește Heartland-ul.

                  Cine stăpânește Heartland-ul stăpânește Insula Lumii.

                  Cine stăpânește Insula Lumii stăpânește Lumea”.

Cu toate acestea, în momentul de față, luând în calcul problemele cu care se confruntă FR, este puțin probabil să asistăm la presiuni suplimentare asupra Kazahstanului, ținând cont de faptul că Rusia ușor-ușor începe să își arate limitele prin acțiunile militare realizate atât  în Georgia cât și în Ucraina.

Adrian Doinaș este absolvent al Academiei Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” Sibiu – specializare Management organizațional și student al Facultății de Drept ”Simion Bărnuțiu” din cadrul Universității ”Lucian Blaga” Sibiu. 


[1] http://country.eiu.com/article.aspx?articleid=960111080&Country=Kazakhstan&topic=Politics&subtopi_6

 

Leave a Reply