Listele de candidați sau cum mercatocrația înlocuiește meritocrația

October 10, 2016

N-ar fi prima oară când o spun, dar o repet, ca pe o mantră: în România nu e democrație, ci mercatocrație, bișnițocrație sau ziceți-i cum vreți.

Acest lucru a fost confirmat și de sentințele definitive prin care Gheorghe Ștefan, Dorin Cocoș și ăla care a fost ministru al comunicațiilor au luat niște coți buni de pârnaie, mult peste ce se așteptau. De ce? Pentru niște contracte cu bani publici din care au fi ieșit niște bani negri cu care s-au finanțat campanii electorale.

În contextul în care foști miniștri, primari sau personalități politice înfundă acum pușcăria pentru că au meșterit campanii electorale cu bani negri, aflu că la partidele importante încă se mai fac colecte de bani publici pe motiv că ar fi nevoie de bani pentru campania de la parlamentare. Concret, cei care ar dori să candideze pe o listă de deputați sau senatori, trebuie să doneze la partid sume importante de bani, altfel nu prind locuri eligibile.

Păi, e surprinzător ? Aș zice că nu. Legal ? Nicidecum ! Apoi mă întreb și eu, ca prostu, de ce să aduni bani mai mulți decât sunt prevăzuți în legea privind finanțarea campaniilor electorale? E legală treaba asta? Cred că nu.

Mai aud că alte partide ar pune piciorul în prag pentru a strânge de la membri sume importante de bani cu care să stingă datorii istorice. Dar de ce nu plătesc tocmai ăia care au încheiat contractele alea neonorate? Cine i-a mandatat să facă angajamente comerciale și să nu le onoreze și dacă tot au dat țepe, de ce mai au tupeu să se prezinte acum la simplii plătitori de cotizație din partid să le plătească nota de plată? E corect așa? Eu zic că nu.

Am să vă spun problema de fond, pe care toți o ocolesc sau eu cel puțin nu am văzut să o abordeze careva într-o dezbatere. Câți din membrii înscriși, cu carnet de partid, au cotizația plătită la zi? Câți au fost dați afară din partid pe motiv că nu și-au plătit cotizația? Vă spun eu: prea puțini. Marea masă a membrilor de partid declarați și înregistrați, nu plătește cotizația prevăzută în statut, ceea ce înseamnă că fondurile care trebuiau să ajungă la partid, suficient pentru a se administra toată șandramaua, nu există. Lipsa de bani trebuia compensată de undeva și acea compensație presupun că a venit de la „donatori” cu lovele și pretenții de influență politică. Și s-au mai adunat „donații” de la membri din structurile de conducere locală, județeană și națională. Care a plătit a primit la cât a plătit, adică bani, nu vorbe.

Ca să mă fac înțeles, am să mă autocitez spunându-vă o replică dată unui amic la bere care mă întreba de ce nu se poate face politică normală în România. „Deoarece – îi zic – acum, în România, ca membru de partid nu poți face politică decât orală și anală. Normală, caută prin alte părți. Dar nu-ți garantez că ai să găsești undeva predispoziția asta exotică spre normalitate…”

Pariez că pe liste vom vedea aceleași mecle cu care ne-am obișnuit + niște ”artiști ambulanți” care să dea culoare show-ului electoral.

***

UPDATE: Profit de ocazie pentru a mai veni cu o lămurire în ce-l privește pe Dorin Dobrincu și candidatura sa. El a trebuie să se retragă din „competiția internă” – dacă mascarada asta se mai poate numi competiție – pe motiv că nu ar fi plătit o „donație” de 10.000 lei, chipurile pentru a fi băgat într-un sondaj de opinie făcut de București. Eronat ! În realitate, sondajul ăsta nu e altceva decât o sită prin care accesul la locurile eligibile în PNL se face cu bani, nu pe competența de a aduce voturi. Deci avem de-a face cu un biznis, nu dezbateri pe programe, ideologii și tot ce implică activitatea reală de partid. La fel ca Dobrincu au fost nevoiți să se retragă din competiție mai mulți candidați care nu aveau bani, dar poate aveau mai multe competențe decât candidații rămași, dar care au venit cu geanta de bani la partid.

Repet, conducerea actuală a PNL – numită, nu aleasă! – e o adunătură șchioapă de bișnițari care face trafic cu funcții publice. Unul dintre ei, Blaga, e pe făraș, fiind anchetat de DNA. Alinuța se bucură acum că e președinte unică, dar nu-i prevăd un viitor de durată. Se va duce în cap cu filiale cu tot, pentru că nu e acel lider care să urnească masele, ci același traficant de voturi și funcții, cum au fost colegii și înaintașii ei. Nu are o politică de personal coerentă, ci doar o foame neasemuită de a fi prezentă pe ecranele de televiziune în calitate de lider politic național. Nici măcar nu are simțul ridicolului să vadă cât e de penibilă prin tot ce face.

Mă întreb, condiționarea poziționării pe liste la deputați sau senatori, primari sau consilieri locali/județeni de trimiterea unor sume de bani la filiala centrală nu e totuși o formă evidentă de corupție? Asta nu se pedepsește penal? Altminteri, dacă PNL face biznis cu posturi de deputați și senatori, foarte bine, să factureze și să plătească TVA la stat, așa cum plătește orice firmă din țara asta.

La fel, aș vrea să văd și eu factura aia și contractul din spatele ei cu firma care face acel presupus sondaj intern. Și aș vrea să știu cum a fost făcută selecția acelei firme. Pe ce criterii?

Florin Antohi

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Ne-am mutat! Aici puteți accesa în continuare arhiva PPW. Click aici pentru noua versiune a Power&Politics World sau accesați adresa www.powerpolitics.ro/new