Rusia preconizează că până în 2024 va egala economia Germaniei

Gabriela Ioniță

Mai toată presa occidentală a titrat zilele trecute, cu litere de o șchioapă și titluri ce păreau a anticipa sfârșitul lumii, că gigantul rus Gazprom a pierdut titlul de cea mai mare companie energetică din lume, într-un top întocmit pentru acest an de agenția americană S&P Global Platts. Gazprom a căzut tocmai pe locul 17, după ce acum un an era pe prima poziţie.

Întâietatea îi aparţine acum gigantului american ExxonMobil, care a fost lider și în 2016.   Potrivit autorilor topului, compania americană a preluat hegemonia datorită creșterii prețului pentru barilul de petrol și a valorii acțiunilor companiei ca urmare a speranțelor de creștere a exportului din SUA.

În top urmează pe locul 2 rușii de la Lukoil și pe locul 3 americanii de la Phillips 66.  Pe locul 4 se află E-ON, cei de la Enel sunt pe 29, iar ENGIE pe 70. Agenția S&P Global Platts nu a motivat căderea drastică a Gazpromului, care – potrivit rapoartelor oficiale – a înregistrat un profit de peste 11,5 miliarde de dolari de la începutul anului 2018.

Încurcate sunt căile economiei și criteriile agențiilor de rating, am zice. Chiar așa stând lucrurile, rusofobii nu prea au motive de sărbătoare, deoarece o scădere a cifrei de afaceri a ”crucișătorului” economiei ruse înseamnă că e rău nu doar pentru Putin, ci și pentru Europa. A scăzut cererea pe piața europeană a gazelor – și nu pentru că europenii ar fi găsit alte surse/opțiuni (aflate deocamdată doar pe hârtie) care să elimine dependența de gazul rusesc. Nu, e de fapt un semn că economia europeană a încetinit ritmul. Iar tensiunile cu Statele Unite au sporit problemele deja existente.

Evident, nici economia Federației Ruse nu duduie, mai ales că sancțiunile suportate fără prea mare impact pe termen scurt, iată, pe termen lung încep să își arate eficiența. Campionatul Mondial de Fotbal a însemnat o gură importantă de oxigen pentru economia rusă, dar insuficientă pentru un boom economic. Pe de altă parte, o parte din pierderile Gazprom (contributor cu 4% din PIB-ul Federației Ruse în 2017, după cum reiese din Raportul de activitate prezentat acționarilor de șeful companiei, Alexey Miller, în urmă cu doar trei luni de zile) sunt suplinite de Rosneft (despre care agenția americană de rating nu ne spune nimic (?!), dar care în mod cert – ca și Exxon Mobile – a avut de câștigat ca urmare a creșterii prețului la petrol).

În timp ce presa occidentală mai chibițează încă o dată despre ”șubrezirea economiei ruse” și ”popularitatea lui Putin în cădere liberă”, ministrul Dezvoltării Economice din cabinetul Medvedev, Maxim Oreshkin, citat de agenția Tass, promite că ”până în 2024 Rusia va intra în primele 5 mari economii ale lumii și va ajunge din urmă cu Germania”. Hopa ! Va egala Germania, cu ajutorul Germaniei, aș zice ! Nu am văzut încă nicio reacție a Berlinului cu referire la aceste ambiții ale Moscovei.

Ministrul Dezvoltării Economice, Maxim Oreshkin

“Rata de creștere estimată va depăși creșterea PIB-ului mondial și va permite Rusiei să intre în primele cinci dintre cele mai mari economii ale lumii, depășind actualul excedent din Germania” afirmă ministrul rus.

În același timp, Agenția națională de statistică de la Moscova (chiar dacă nu dă semne că ar fi la fel de optimistă) prezice că, până la sfârșitul anului 2018, PIB-ul Rusiei va crește cu 1,8%, iar în 2019 va crește cu 1,3%. De reținut totuși că, potrivit chiar experților ruși în economie, aceste cifre nu vor ajunge niciodată la nivelul ratelor medii mondiale, care în prezent fluctuează în jur de 2 (două) procente din PIB pe an.

În plus, aceștia atenționează că rata de creștere a economiei rusești este în scădere. Potrivit rezultatelor din luna august a.c., ratele de creștere a PIB s-au ridicat la doar un procent, comparativ cu 1,8 la sută în luna precedentă. Principala frână a economiei ruse în luna august a venit dinspre domenii cheie precum agricultura, transportul, producția industrială și comerțul cu amănuntul. În termeni anuali, economia rusă a crescut cu 1,6% în luna august, fără a se apropia de prognoza agenției.

Ne amintim că în anul 2017, ministrul Oreshkin era mai prudent în declarații. Ba chiar a insistat în mai multe declarații publice că prezența excesivă a statului în economie reprezintă o frână a dezvoltării Rusiei și împiedică dezvoltarea concurenței și crearea atractivității climatului de afaceri. Potrivit unui decret semnat de președinte rus Vladimir Putin în luna mai a.c., până la finele lui 2018 Rusia ar trebui să intre în top 20 la nivel global în ceea ce privește desfășurarea afacerilor. Asta în condițiile în care, potrivit clasamentului din 2017, Rusia ocupa doar locul 35. Adică un salt uriaș de 15 poziții, într-un climat de afaceri subminat de sancțiuni, cu investitori sătui până peste cap de pierderi și de instabilitatea generată de scandalurile internaționale (gen Skripal) care au angrenat Rusia, indiferent dacă vorbim de o vină reală sau nu. În aceste condiții, concluzia este că fie economia rusă e un fel de Făt-Frumos din poveste, fie ministrul Oreshkin și-a re-evaluat în mod ”înțelept” strategia de comunicare.


  1. https://top250.platts.com/
  2. http://www.gazprom.com/press/news/miller-journal/2018/546908/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *