Avem de toate. NU avem Strategie și nu căutăm strategi

Gl.mr. (rz) Vasile Roman

România este altceva decât ne imaginăm
Ne plângem că am fost văduviți de economia anilor 1990, dar nu recunoaștem că noi am concurat la dispariția ei.
Ne lamentăm că ne pleacă tinerii educați și că învățământul românesc nu este performant, dar nu privim la modul în care singuri l-am reformat.
Ne considerăm victime ale occidentului, dar nu spunem că psihologic nu am reușit să ne racordăm la valorile lui și nici la regulile economiei de piață.

Ne vedem dezbinați de alții, fără a vedea că de fapt nu avem cultura lucrului împreună.
Ne considerăm manipulați, dar nu vedem că noi în loc să ne placă actul de a comunica, ne place actul de a ne auzi.

Avem nevoie de câteva lucruri simple

Trebuie să știm unde vrem să ajungem și să definim acest loc. Adică trebuie să gândim și să facem efort pentru a aduce Basarabia și Bucovina alături de România, fie prin unire fie prin intrarea acestora în Uniunea Europeană. Trebuie să fim actor important la Marea Neagră și să ne garantăm securitatea în relația cu Rusia.
Trebuie să știm de ce ne putem folosi pentru a atinge aceste obiective. Căile nu sunt simple și de aceea trebuie să folosim bine principalele instrumente, adică diplomația și avantajele poziției geo-strategice. Să renunțăm la ideea că diplomația presupune doar politică și să dăm importanță diplomației economice. Să utilizăm sistemele de alianță și parteneriate strategice pentru câștigul României.
Trebuie să dezvoltăm, adică să finanțăm acele instrumente care ajută la dezvoltarea statului. Armata costă dar este un instrument în sprijinul diplomației. Diplomația costă, dar rezultatele pe termen lung se pot observa. Dimensiunea diplomației economice costă, dar instrumentul este unul dintre cele mai eficiente și acest fapt este demonstrat de marile puteri europene.

Marea Strategie a Românie

Nu doar țările mari au strategii mari și de aceea consider că România trebuie să dezvolte o strategie mare abordând politica externă, cooperarea inter-instituții, parteneriatul public-privat, comunicarea strategică și educația.
Strategia politicii externe a României trebuie să fie centrată pe dimensiunea economică pentru că aceasta este legată intrinsec de cea de securitate. În acest sens sunt necesare două paliere de acțiune, primul centrat pe parteneriatele strategice, iar al doilea pe dimensiunea structurilor de reprezentare a României. Un exemplu în acest sens îl poate constitui Germania care are un aparat diplomatic organizat ca un sistem cu trei piloni, reprezentanțele MAE, agenția de comerț și investiții și camera de comerț. Avem nevoie de oameni care cunosc potențialul României și stăpânesc modalitățile de promovare și de construire a relațiilor economice.

Strategia acțiunilor inter-instituții consideră nevoia abordării vieții economice și sociale a Românei ca un întreg adică într-un mod comprehensiv. Această abordare presupune asumarea, în cadrul intern a unui plan strategic pe termen scurt, mediu și lung, reținerea de către fiecare instituție guvernamentală a sarcinilor pe care le are în domeniu, asigurarea cadrului legal, a resurselor și programelor necesar de implementat pentru atingerea obiectivelor stabilite. Abordarea comprehensivă presupune, în cadrul unional, aliat sau de parteneriat strategic, lansarea unor negocieri care să favorizeze accesul țării noastre la acele resurse de care noi nu dispunem, temporar sau pe termen lung, concomitent cu angajarea conștientă a potențialului nostru pentru politicile comune.

Parteneriat public-privat reprezintă una din cele mai importante dimensiuni pentru că aduce interesul comun la masa unor negocieri care certifică eficiența economică. Un bun exemplu poate fi dat de includerea partenerilor privați în dezvoltarea dimensiunii de securitate. Astfel securitatea trebuie analizată, planificată și realizată în cadrul triunghiului proprietate economică de protejat (bunuri naționale și private de apărat) – nevoie națională de resurse de securitate (solicitări ale Sistemul Național de Apărare și Ordine Publică) – asigurarea fondurilor financiare cu prioritate (bugetul securității/PIB). Acest exemplu poate fi extins în toate domeniile de interes național.
Comunicarea internă și externă este necesară pentru a întări încrederea populației în guvernare și în deciziile partenerilor. Dacă ne gândim că pe lângă ideea de rațiune decizională, în societate este necesar de analizat și emoțiile, atunci principalele măsuri care conduc la dezideratul de încredere, sunt date de identificarea vulnerabilităţilor şi a riscurilor asociate, dezvoltarea unui proces interinstituţional de luare a deciziilor, de pregătire şi de susţinere a măsurilor luate. Gândind această reziliență socială și prin prisma religiei, consider că este necesară o analiză a modului în care cetățeanul român ortodox poate și va fi angajat, alături de cetățenii euro-atlantici, care sunt de confesiuni diverse, și așteptând, de la aceștia, cu încredere, ajutorul politic, militar, economic și social.
România educată a rămas doar un slogan pe care îl aducem în atenție atunci când vorbim de nevoile învățământului românesc. Modul în care este concepută educaţia în Europa diferă de la stat la stat deoarece pe continent conviețuiesc două mărci culturale inevitabile, una de tip anglo-saxon caracterizată prin rigoare, sobrietate, severitate şi evaluări frecvente și cea de tip latin, mai permisivă, bazată pe comunicare și înţelegere. Nu putem gândi și decide pentru problematica uniunii Europene dacă nu am fost educați pentru această provocare. Învățământul românesc trebuie să își păstreze latura umanistă, care ne face să rămânem racordați la istoria noastră, dar trebuie să-și reformeze aria realistă a tehnologizării. Reformele necesar de realizat trebuie să vizeze schimbarea de mental și centrarea pe așteptările societății și mai puțin pe cele ale profesorilor.

Pentru a gândi și munci trebuie și bani

Psihologul Daniel David afirma ca este nevoie sa analizam educația pornind de la faptul ca odată ce România a aderat la NATO si Uniunea Europeana, am aderat la valorile occidentale. Dar si aici avem o problema complexa deoarece cu excepția României, Bulgariei, Portugaliei si Greciei, care au un profil psihologic, social și cultural colectivist, toate celelalte state, cu accente diferite, au un profil autonom-individualist. Mai simplu fiecare individ este important pentru societate și se manifestă în cadrul acesteia.
Istoricii au demonstrat că pentru realizarea marelui vis al românilor din anul 1918, Unirea cea Mare, pe lângă contribuția de jertfă a Armatei Române și pe lângă voința poporului, a mai existat un factor extrem de important, o elită politică și culturală ce a inclus mai mult de 400 de persoane. Elita a fost și reprezintă pentru poporul român un element de referință în marile realizări, indiferent de epocă.
România a fost și este o țară cu elite, dovadă fiind contribuția, prin descoperiri și cultură, pe care Aurel Vlaicu, pionier al aviaţiei, pe Henri Coandă cel ce a inventat motorul cu reacţie, pe Herman Oberth ca fondator al rachetei şi astronauticii, pe Victor Babeş a fost un strălucit bacteriolog, pe George Emil Palade, laureat în 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie şi medicină le-au adus lumii.
Românii arată și astăzi că are elite sociale și prin cetățenii bine educați, buni specialiști și responsabili care au părăsit țara, în ultimii 20 de ani, aduc contribuții substanțiale dezvoltării țărilor în care au imigrat. Conform unor estimări neoficiale, aproape cinci milioane de cetăţeni români trăiesc şi muncesc astăzi în Uniunea Europeană, aducând și dovada clară că bunăstarea este una din motivațiile părăsiri țări.

Soluția sunt liderii

Avem nevoie de lideri politici care, consiliați de specialiști, să dezvolte și să aplice strategia de țară.
Avem nevoie de implicarea tinerei generații, educată în țară și experimentată înafara ei, pentru că ei au mentalul de a gândi și acționa pe termen lung.
Avem nevoie de reforma morală a societății și de schimbarea paradigmei prin care politicianul este și elita societății.
Avem nevoie de analiză și comunicare pe problemele reale ale lumii, Europei și mai important ale țării, care să se desfășoare în cadrul instituțional și nu în sterile dezbateri televizate.
Avem nevoie ca cei ce cred în țară să renunțe la confortul material și să își pună energiile în slujba țării.
Întrebare
Care lider și care partid politic din România poate gândi un mesaj să atragă poporul într-un act de curaj și responsabilitate?
Care lider politic poate asuma angajamentul în fața celor ce au plecat din țară pentru a se întoarce acasă și a construi?
Care lider politic are curajul să se înconjoare de elite intelectuale și să le crediteze în elaborarea soluțiilor?
Care lider politic va înțelege că o țară este nu doar o emoție ci și un proiect pentru nepoți?
Care lider politic poate trece peste orgolii și să unească energiile din toate partidele pentru un proiect de țară?
Răspuns
Românii își arată valoarea și unitatea doar la greu. Elitele se implică doar atunci când impasul este vizibil. Se pare că românii nu văd că ne apropiem de impas deși trăiesc în Europa și în apropierea Rusiei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *