Chișinău: căderea cabinetului Sandu – un eșec cu repetiție

Victor Nichitus

Chișinăul nu e toată Moldova. Rezultatul alegerilor locale, inclusiv pentru primăria municipiului Chișinău, a făcut parte componentă din ecuația de putere care a dus la demiterea Cabinetului de Miniștri condus de Maia Sandu. Victoria lui Andrei Năstase în Chișinău făcea posibilă continuarea alianței parlamentare dintre Partidul Socialiștilor și Blocul politic ACUM. Nu a fost să fie.

Socialiștii moldoveni și-ar fi dorit formarea unor alianțe PSRM/ACUM în 25 de raioane ale Republicii Moldova. De aici.

Maia Sandu a evitat să ofere un răspuns concret dorinței socialiștilor de a crea această verticală a puterii și a exclus orice colaborare în raioane cu reprezentanții Partidului Democrat. De aici.

Președintele Dodon consideră că Maia Sandu a provocat în mod premeditat demiterea. „(Maia Sandu) nu vorbește cu nimeni, își asumă responsabilitatea pe un proiect anticonstituțional, contrar acordului semnat în coaliție și ne spun că „dacă nu-l votați, eu mă duc în demisie”. Evident că a fost pusă moțiune de cenzură pe lucrul acesta. (…) Au făcut-o intenționat, vor să scape de responsabilitate pentru că nu pot face față lucrurilor, pentru că înțeleg că mai departe va fi și mai greu, pentru că unii sunt obișnuiți numai să plece prin călătorii”, a spus Dodon. De aici.

Maia Sandu s-a eliberat din îmbrățișarea socialiștilor pentru a-și pregăti campania electorală din 2020, când va fi principalul contracandidat al lui Igor Dodon.

Opinia mea este împărțită și de președintele Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac, care a scris pe rețelele de socializare că „Maia Sandu va fi viitorul Președinte al R. Moldova” și că „se pregătește de campania electorală de anul viitor, atunci când, în calitate de lider al opoziției, va putea să-l înlăture din fruntea statului pe actualul Președinte prorus, Igor Dodon”. De aici.

Nu este nimic rău în faptul că Maia Sandu dă dovadă de ambiție politică și dorește să ajungă președinte al statului moldovean. Mai rău este că în cele cinci luni de activitate ale Cabinetului de Miniștri condus de ea nu a reușit să facă dovada unui bun managment și nu a livrat proiectele pe care le așteptau moldovenii din spațiul rural.

Chișinăul nu e toată Moldova. Acest lucru a fost conștientizat de liderii Partidului Democrat din Moldova care au reușit să contabilizeze un rezultat bun la alegerile locale. Asigurându-și cel mai mare număr de primari, Partidul Democrat din Moldova și-a permis să revină în ecuația de putere votând împotriva Guvernului condus de Maia Sandu.

După demiterea Cabinetului de Miniștrii, teoretic există trei variante de dezvoltare a ecuațiilor de putere moldovene. Președintele Dodon afirmă că doar două scenarii sunt luate în calcul: fie se formează o coaliție ACUM-PSRM, fie președintele țării își asumă răspunderea și propune deputaților un nou Guvern. De aici.

Cel de al treilea scenariu a fost propus de către fostul președinte al României, Traian Băsescu: o coaliție parlamentară între Partidul Democrat din Moldova și Blocul politic ACUM. „Dacă își unesc numărul de parlamentari, alianța ACUM și partidul lui Filip sunt majoritari în Parlament. (…) S-ar rezolva o mare problemă.” De aici.

Este greu de crezut că Maia Sandu va renunța la planurile de pregătire a campaniei electorale din 2020. Acest lucru este conștientizat și de către președintele Partidului Democrat din Moldova care, în discursul său a subliniat că Guvernul Sandu a avut toată puterea, toate instituțiile, dar că a rămas captiv propriilor frustrări, „captiv fantomelor trecutului”. De aici.

Bucureștiul oficial, trezit din propria-i campanie prezidențială, anunță prin vocea președintelui Iohannis că în urma căderii Guvernului Sandu „sprijinul financiar din partea României va fi strict condiționat”. La rândul său, premierul Orban spune că fără un guvern pro-european la Chișinău „disponibilitatea de cooperare va fi foarte mică”.

Primul ministru român trișează din punct de vedere politic – extinderea Uniunii Europene spre est, s-a încheiat. Opțiunile oferite Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic sunt reduse. În timp ce moldovenii au nevoie de piețe de desfacere, Bruxelles-ul oferă lecții despre libertate și democrație.

Statul român a făcut/va face atât cât poate. În funcție de realitățile politice de pe teren dar și din Parlamentul European.

Realitatea timpului prezent, unul în care Federația Rusă dă dovadă de un pragmatism feroce, presupune reîntoarcerea decidenților politici moldoveni spre mai vechiul proiect în care Republica Moldova ar avea rolul de pod între Est și Vest, spațiu de frontieră al lumii slave dar și al lumii occidentale.

Cel mai probabil scenariu de evoluție a ecuației de putere din Republica Moldova este asumarea răspunderii pentru formarea unui Cabinet de Miniștrii tehnocrat de către președintele Dodon. Un Cabinet de Miniștri care va continua implementarea reformelor conținute în Acordul de Asociere al Republicii Moldova la Uniunea Europeană dar și aprofundarea prevederilor conținute în Parteneriatul Strategic cu Federația Rusă.

Foto Agora.md – un număr mic de susținători ai Blocului politic ACUM au protestat în fața Parlamentului Republicii Moldova împotriva demiterii Guvernului Sandu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *