ARHIVA Power&Politics World

ONU – Tratatul pentru Comercializarea Armelor, o decizie istorică ?

April 3, 2013

Ionela Maria Ciolan

Cel mai probabil, 2 Aprilie 2013 va rămâne în istoria comunității internaționale ca ziua în care a fost adoptat primul tratat internațional privind comercializarea armelor convenționale. Succesul acestuia este cu adevărat remarcabil dacă ținem cont de subiectul sensibil care le-a luat statelor ONU peste două decenii pentru a ajunge la o varianta majoritar acceptată. Majoritar, datorită faptului că 3 state s-au opus draftului tratatului (Iran, Siria și Coreea de Nord) iar 23 s-au abținut (printre care Rusia, China, Sudan, India) însă cu toate acestea o majoritate covârșitoare de  154 state au votat „pentru”.

În ultimele două săptămâni la sediul general al Națiunilor Unite din New York, lideri, diplomați, activiști și ONG-uri din toată lumea s-au reunit pentru a negocia draftul final al Tratatului pentru Comercializarea Armelor. Această conferință este o continuare a întâlnirii statelor ONU din 2-27 iunie 2012 când statele membre au eșuat în a se pune de acord privind textul viitorului tratat.  Ideea acestui tratat a fost inițiată în 1990 de către un grup de câștigători ai Premiului Nobel și societatea civilă reprezentată de organizații non-guvernamentale internaționale reunite sub titulatura de Control Arms (printre care amintim Amnesty International și Oxfam).  Pe parcursul anilor, unele state ale Națiunilor Unite s-au alăturat inițiativei, ca anul acesta draftul supus negocierilor să fie susținut încă de la începutul conferinței de peste 120 de state.

Ce reprezintă acest tratat?

 Scopul acestui tratat este de a reglementa cadrul internațional în care să se desfășoare comerțul internațional de armament convențional greu sau ușor ce atinge  anual valoarea de 70 miliarde dolari (această valoare nu include vânzările domestice de armament). Tratatul pentru Comercializarea Armelor (ATT) își mai propune ca vânzarea de armament să respecte dreptul umanitar și drepturile omului și să stabilească un mecanism prin care să fie revizuite toate contractele de vânzare a armamentului cu scopul ca acestea să nu ajungă pe mâna guvernelor dictatoriale ce le pot folosi împotriva propriilor cetățeni.

Ce tip de armament include ATT?

Potrivit textului, tratatul va fi aplicat tuturor tipurilor de armament convențional din următoarele categorii: tancuri, transportoare blindate, sisteme de artilerie de calibru mare, avioane și elicoptere de luptă, nave de război, lansatoare și rachete, arme mici și ușoare.

Ce nu urmărește acest tratat?

  Subiectul actualului tratat este unul destul de controversat în mediile internaționale și de multe ori a fost înțeles greșit. Spre exemplu, există voci din societatea americană care susțin că acest tratat ar limita Amendamentul al II-lea al Constituției Statelor Unite. Nimic mai greșit, fiindcă textul rezoluției sugerează că nu va interveni în comerțul intern cu arme și în modul în care o țară își reglementează vânzarea de arme către cetățeni. Alte aspecte pe care tratatul nu le include însă sunt promovate de grupurile de lobby pro-armament se referă la faptul că acesta  va interzice sau stopa exportul oricărui tip de arma, că va prejudicia legitimitatea statelor de a se auto-apară și va diminua standardele în țările unde există o reglementare robustă privind comercializarea armelor.  De precizat că toate ideile evidențiate  în fraza anterioară sus nu sunt prevăzute în textul tratatului.

Ce schimbări aduce acest tratat?

În fiecare an, peste 500.000 de persoane mor în urma conflictelor armate iar peste 2 milioane de refugiați sunt obligați să își părăsească locuințele în căutarea unui loc mai sigur. Fenomenul copiilor soldați cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani este in creștere și numai în 2011 aceștia au fost folosiți în 14 conflicte armate. Conform Amnesty International, la momentul actual există suficiente gloanțe în lume pentru a ucide întreagă populație a Terrei de două ori. Adoptarea acestui tratat va fi un pas uriaș în stoparea și limitarea abuzurilor umane, făcând mai dificilă achiziționare de armament de către criminali, dictatori, traficanți de arme.

Adoptarea acestuia nu doar va preveni escaladarea conflictelor armate prin stoparea vânzării de arme și muniție către statele asupra cărora ONU va impune embargou ci ar putea chiar preveni crearea condițiilor care a dus la aceste conflicte.  Prin obligarea statelor exportatoare să verifice dacă armele vândute statelor din zonele de conflict vor fi folosite împotriva populației civile sau dacă acestea prezintă riscul de a ajunge pe mâinile grupărilor paramilitare care le vor folosi în crearea unor războaie civile, șansele ca armamentul să ajungă pe piața ilegală este diminuat. Iar prin obligarea statelor exportatoare să nu le faciliteze arme, guvernele dictatoriale ar putea fi slăbite. De asemenea, s-ar putea preveni viitoare situații asemănătoare cu ceea ce se întâmplă în prezent în Siria.

Tratatul va fi deschis ratificării începând din 3 iunie și va intra în vigoare la 90 de zile după ce al 50-lea stat îl va ratifica. Rămâne doar să urmărim evoluția discursului privind acest tratat în cadrul SUA și  să așteptăm să vedem dacă Congresul american îl va aproba.

Behind the scenes at the UN Arms Trade Treaty Conference

Nota redactiei: Ionela Maria Ciolan este voluntar facilitator în România pentru Amnesty International. Este masterand/anul II la Relatii Internationale si Integrare Europeana din cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative (SNSPA) si a studiat Stiinte Politice, timp de un semestru, la Universitatea Bologna.

One response to “ONU – Tratatul pentru Comercializarea Armelor, o decizie istorică ?”

1. ONU – Tratatul pentru Comercializarea Armelor, o decizie istorică ? | Geopolitics.ro says:

   April 4, 2013 at 10:36 am

   […] Continuarea acestui articol de Ionela Maria Ciolan o puteţi citi pe site-ul Power&Politics World. Distribuie articolul: FacebookTwitterGoogle1EmailDeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspace Te-ar putea interesa: Polaritate vs. legalitate Statele eşuate Opţiunea nucleară şi nevoia de sinergie Teoria haosului constructiv: SUA și Noul Orient Mijlociu Costul prezent al libertăţilor fundamentale din viitor Curajul de a spune lucrurilor pe nume […]

   Reply