Pe țărmul liniștit al Pacificului (II)

September 14, 2012

Vladislav Inozemtsev – special guest contributor

Prima parte a analizei poate fi accesată aici.

Rusia Imperială și Uniunea Sovietică au fost marea putere militară din Pacific, care deţinea importante forțe terestre și câteva baze navale majore, inclusiv  Portul Arthur (până la 1954). URSS a condus două operaţiuni militare în regiune la scară largă, având menirea să sprijine aliații – în Coreea de Nord (1950-1953) și respectiv,Vietnam (1965-1974). Până la sfârșitul anilor 1980, am fost în măsură să menținem paritatea cu armatele din China și Japonia. Dar toate acestea au avut loc în trecut.

În Oceanul Pacific, în prezent Rusia deţine 5 submarine atomice și 7 diesel, 1 crucişător, 1 distrugator, 4 nave, patru barci de rachete şi un Minesweeper. În Japonia – 19 submarine diesel, 1 transportator de lumină, 4 distrugătoare de elicoptere, 35 distrugatoare, 9 fregate, 9 barci de rachete, 36 Minesweepers și 7 nave amfibii (ambarcaţiuni de aterizare).

În apropiere – se află o bază militară americană în Pacific care deţine 29 de submarine, 6 portavioane, 12 crucișătoare, 29 distrugătoare, 12 fregate și 17 ambarcațiuni de aterizare. Despre flota chineză nu vom vorbi, întrucât este dislocată în sud și este puțin probabil să fie îndreptată în direcția noastră. În schimb există forțe terestre chineze, care se deplasează până la frontiera rusă. În dotarea acestora sunt mai mult de 6.000 de tancuri, 6.000 de vehicule blindate și transportoare blindate, 10.000 de tunuri şi tot atâtea mortiere, circa 1500 de aeronave de luptă și  până la 1000 de elicopterele de atac. La rândul său Rusia, în Siberia de Est și Orientul Îndepărtat, are în jur de 600 tancuri, 1800 de vehicule de luptă a infanteriei şi transportoare blindate de personal, 900 pistoale (piese de artilerie), 300 mortiere, 120 de bombardiere Su-24, 30 bombardiere Su-25, aproximativ 180 de bombardiere Su-27, MiG-29, MiG-31, și 30 de elicoptere de atac  Mi-24.

Efectivul de militari chinezi este de 5-7 ori mai mare decât cel al Rusiei. Eu nu pot evalua gradul de pregătire profesională a armatei ruse în eventualitatea unui potential teatru de război în Pacific, dar chiar o astfel de comparație arată că în mod evident, noi nu dictăm regulile de joc.

Există o cale de urmat?

În situaţia actuală, este un lux ca Rusia să ofere partenerilor săi doar “ideea națională” a  clasei sale de guvernare. În ultimii 10 ani, nici unul din  summit-urile APEC nu s-a desfăşurat într-un  sediul special reconstruit, iar costul maxim de pregătirea și desfăşurarea  acestora nu a depășit 100 milioane dolari. La noi totul e altfel: cel de-al 24 Summit  APEC a costat mai mult decât toate cele 23 luate împreună. Ei bine, locuitorii dinVladivostok vor utiliza o parte din clădirile construite pentru interesele locale, reuniunea va începe și se va termina, însă ce ar trebui să facă Rusia care prin voinţa strămoşilor ei a fost şi va rămâne o putere (forţă) în Pacific?

Nu există un răspuns la această întrebare, însă câteva sugestii pot fi făcute. Din păcate, până în prezent, mulți experți (inclusiv autorii recentului raport publicat de Clubul Valdai – “Spre Marele ocean sau globalizarea noii Rusii”) fac referire la resursele acvatice, păduri, potențialul neexplorat din sectorul agricol și a rutelor de transport. Poate că acesta este un punct de plecare, care ia în calcul bogăţiile naturale, materia primă  din Orientul Îndepărtat, dar eu nu cred în acest lucru. Pentru a încerca restabilirea statutul Rusiei ca mare putere în Pacific, e nevoie de un proiect la scară largă privind o nouă dezvoltare a întregii Siberii.

Realizarea unui astfel de proiect în Asia  este posibilă doar dacă se va lua în calcul experienţa asiatică. Această experiență are mai multe caracteristici comune pentru toate țările: dezvoltarea producției industriale, deschiderea economică, orientarea pentru colaborare cu partenerii și vecinii.

Unicul avantaj strategic al Rusiei rămâne existenţa materiilor prime ieftine și a resurselor energetice. În cazul  încercării unei dezvoltări industriale rapide, se va demonstra că principalul concurent este China; participarea ei în acest proiect va fi  fundamental imposibilă, întrucât Rusia este văzută de China doar ca singura ţară furnizoare de materii prime pe scena internațională și promotoare a sloganurilor anti-americane, iar Beijingului îi este teamă să-şi asume aceste slogane. În consecință, ar trebui să se bazeze în primul rând pe încrederea Japoniei, Coreei de Sud și a Taiwanului. Pentru toate aceste țări Rusia are ce să le ofere: Japoniei – un tratat de pace și insulele sărăcăcioase (neexplorate) şi inutile; Coreei – presiunea asupra liderilor de Juche și reunificarea pașnică; Taiwanului – relații diplomatice și sprijin la nivel internațional, în schimbul anchetării (cercetărilor)  Comitetului Regional de la Beijing.

Orientul Îndepărtat Rus trebuie să devină o bază industrială puternică, unde ar putea fi prelucrate resursele extrase  în temeiul unei concesiuni, și ar putea face produse competitive pe piețele mondiale. Japonia și Coreea de Sud – cei mai mari producători mondiali de nave comerciale și așii construcţiei de porturi; infrastructura Orientului Îndepărtat ar trebui să se concentreze pe ocean, nu pe transportul intern. Modelul noii Rusii – poate prelua (repeta) pe cel american: două clustere puternice industriale și de servicii în zonele de coastă și zone agricole și de mărfuri –  în centrul țării. De exemplu, tehnologia japoneză, capacităţile inginerilor coreeni şi a celor din Taiwan, forța de muncă ieftină a nord-coreenilor, trebuie luate în calcul pentru oportunitățile și potențialul Rusiei  pentru o dezvoltare accelerată a Orientului Îndepărtat şi a economiei regionale, locale.

Toată regiunea de coastă ar putea fi una din cele mai mari zone industriale orientată spre export, oferindu-i-se facilităţi fiscale și mari oportunități de cooperare internațională. Acestea nu sunt vorbe goale. În câțiva ani, Sahalinul a evoluat rapid foarte mult, transformându-se într-o regiune donatoare, în urma construirii de către americani şi japonezi a unui combinat de prelucrare a gazelor lichefiate. Ulterior, le-a fost anulat meritul de proiect profitabil, dar aceasta este o trăsătură tipică Rusiei, care trebuie depăşită dacă ne dorim cu adevărat să consolidăm Extremul Orient. Rusia, ca țară de lângă Pacific, are nevoie de o economie industrială normală, orientată spre piața mondială

Potenţialul din Asia este că în fiecare deceniu apare o țară nouă parca de nicăieri, și ne demonstrează că se poate construi o astfel de economie, indiferent la ce stadiu de dezvoltare te afli. Am văzut deja cum au procedat cei din Taiwan, Indonezia, China, Malaezia. Acum, Vietnamul ne arată că instalațiile de energie electrică pot fi conectate către noile întreprinderi, inclusiv prin intermediul companiilor de stat, nu într-un an, ci în 12 zile, iar autorizaţia de construcţie se poate obţine într-o singură lună.

Myanmarul este pregătit să-i urmeze calea. De ce Japonia în anii 1970 producea 85 la sută din toate motocicletele produse în lume ? De ce în Malaezia la sfârșitul anilor 1990, se producea 55 la sută din totalul de videocasetofoane de pe planetă? De ce Coreea a reușit la începutul anilor 2000 să construiască 52 la suta din tonajul noilor nave comerciale? De ce 57 la sută din toate cipurile de memorie a calculatoarelor sunt făcute în Thailanda? Deoarece aceste țări nu s-au ocupat de rolul lor sau căutarea misiunii lor în univers, dar şi-au căutat nişa de dezvoltare, identificându-şi în mod clar partenerii. Și pentru că au înțeles că cea mai importantă resursă din lume – nu este petrolul și gazele naturale,  ci timpul (time is money). Oare chiar nu ne este milă că această bogăţie ne trece printre degete, fără să ne schimbăm ţara?

One response to “Pe țărmul liniștit al Pacificului (II)”

  1. Soumendu says:

    Ironia sortzii este ca blugol lui l-am tradus cu google..translate..ca sincer nu stiu rusa..si nici nu cred ca voi invatza.Ma uitam acuma cateva zile la un poliTRUC unit in fratia banilor, care dorea cenzurarea presei scrise si a internetului. Simplu la prima vedere. Daca de maine cineva ar vrea sa te asculte la telefon ar trebui sa aiba macar 6 oameni 4 pt ascultatre efectiv6-24, unu la it si altu procesare. Rusii vor face bani , iar din multi e mai simplu sa ai genii. Din putini e mult mai greu , ca poate ii ratezi, deci trebuie sa fii atent sa nu distrugi mugurele norocos de pe o palma de pamant cat un picior.Partizanii au stat ierni in frig, in zapada, ca ultimii oameni dar au vrut sa fie primii pe calea dreptatii, sa ramana unul dintre noi sa urce steagu .Unde sunt clipele cand pentru cel ce urca steagul esti dispus sa iei un glont in piept? Asta ne-au distus, pentru ca stiu ca glontul poate fi tras chiar de ei.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Ne-am mutat! Aici puteți accesa în continuare arhiva PPW. Click aici pentru noua versiune a Power&Politics World sau accesați adresa www.powerpolitics.ro/new