„Produsele româneşti ar putea recuceri piaţa estică fără eforturi sisifice” consideră Gabriel Lavrincic, director de comerţ exterior al Grupului Simex

April 24, 2013

-  Simex-ul e una din firmele românești care evoluează cu succes pe zona Eurasiatică.  Știu că ajungeti in mod curent în țările din acest spațiu…Cum se prezintă lucrurile economic în această zonă ?

Gabriel Lavrincic: – Da, este adevărat, Concernul Simex Grup este cel mai mare producător de mobilă din România şi chiar din Europa de Est, are în componenţă 5 fabrici de mobilă situate pe teritoriul judeţelor Sălaj, Satu Mare şi 2 reprezentanţe (firme de comerţ) în Rusia, respectiv Ucraina. Cum bine aţi remarcat, compania Simex Grup este una dintre puţinele firme româneşti care evoluează cu succes în zona Eurorasiatică (şi singura din industria prelucrării lemnului din România). Este cunoscut faptul că majoritatea ţărilor situate în acest spaţiu dispun de resurse naturale incomensurabile (gaz, petrol etc. – chiar unul dintre interlocutorii dvs., într-un interviu, compara această regiune cu o Mecca a resurselor naturale), iar aceste resurse exportate le aduc foarte mulţi bani care sunt investiti în dezvoltare pe toate planurile. Desigur, nici această zonă nu a fost ferită de ravagiile crizei economice mondiale, dar vorbim totuşi de un impact diferit comparativ cu România (de exemplu), ceea ce le permite încă să facă investiţii. Atât la nivel guvernamental, cât şi la nivel de business privat, există încă resurse de investiţii şi dezvoltare ceea ce oferă multor companii din străinate un „vad economic” foarte bun, însă, aşa cum precizam anterior, din păcate, firmele din România sunt prea puţin prezente pe această piaţă.

– Mai spuneţi-ne ceva despre firma dvs….

G.L.: – Brandul Simex în sine a fost construit acum 20 de ani de o echipa de specialişti condusă de preşedintele Simex Grup – dl. Bilt Cristian, care pe lângă profesia de bază – inginer expert în industria prelucrării lemnului – este şi un economist, manager, strateg de excepţie care a ştiut din timp să reorienteze producţia Simex de pe piaţa vestică (aflată în declin în ce priveşte cererea) pe piaţa estică. Un manager bun simte mişcările din domeniu în care activează în avans, nu după ce acestea devin realitate şi sunt analizate şi disecate de mass-media. Mai mult, această decizie nu doar că a dat un nou impuls dezvoltării concernului, poate cel mai important lucru care trebuie menţionat e faptul că a salvat locurile de muncă a 1500 de oameni şi bineînţeles cele 5 fabrici Simex în care atunci când au fost preluate bătea vântul şi în scurt timp ajungeau să fie tăiate la fier vechi, cum s-a întâmplat în atâtea şi atâtea cazuri în industria românească.

- Dacă ați fi la început, în actualul context economic, ați miza din nou pentru piața estică ? Ce ar trebui să știe un investitor interesat de această zonă ? 

G.L.: – Dacă ar trebui să începem de o mie de ori de la început, cu siguranţă că de fiecare dată nu am pierde din vedere piaţa estică, deoarece este o piaţă extraordinar de mare care are la bază resursele naturale (şi nu numai!) care îi conferă  putere de cumpărare şi capacitatea să răzbească prin orice fel de criză. Deoarece Grupul de Firme Simex exportă de mulţi ani mobilă pe piaţa estică, chiar am putea-o compara cu un fel de “a doua casă” deja. De altfel avem acolo reprezentanţe, depozite şi reţele de magazine, personal cunosc foarte bine această piaţă şi pot spune că nu a “dezamăgit“ România nici înainte de 1989 şi nici după. Din păcate însă, după 1989 puţini dintre noii manageri au intuit că dincolo de orice ideologii şi frustrări politice, “business is business”. Majoritatea liderilor noii noastre economii libere, de teamă că ar putea fi catalogaţi “nostalgici comunişti” au “fugit” intenţionat de aceasta piaţă generoasă şi care este capabilă să “hrănească” toată România, sau măcar mare parte din ea. Dar din fericire acum în al 12-lea ceas lumea se trezeşte la realitate şi îşi dă seama că aceasta piaţă poate fi motorul relansării economiei româneşti.

Un investitor care intenţionează să intre pe piaţa estică trebuie în primul rând să fie “open mind” şi să nu se lase infleunţat de prejudecăţi din vremuri apuse, benefic ar fi să ştie limba rusă, să cunoască identitatea culturală a acestor popoare care trăiesc în acest vast spaţiu şi să fie pregătit să îşi respecte cuvântul dat. Şi desigur, produsele sau serviciile oferite să fie competitive din punct de vedere calitativ. 

- Firma dvs. are un procent frumos din vânzări în Rusia. Astfel că aș dori să vă întreb: Contează relațiile politice dintre cele două țări în afaceri ? Sau business is business (și relațiile informale dintre reprezentanții mediului de afaceri rus și român pot depăși obstacolele generate de mediul politic) ? 

G.L.: – Într-adevăr aşa este, concernul nostru are o cifră frumoasă de afaceri în Rusia, mai exact un important procent din afacerile noastre în fostul spaţiu al URSS. Aş dori să menţionez că acest succes este generat de brandul Regallis conceput şi produs de specialiştii fabricii Nord Simex din Satu Mare. Este o marcă elegantă care s-a întâmplat să fie şi pe gustul preşedintelui Turkmenistanului, Gurbanguli Berdimuhamedov care îşi derulează discuţiile, întâlnirile oficiale cu omologii săi în încăperi mobilitate cu marca Regallis ! Brandul nostru este atât de apreciat în Turkmenistan încât chiar zilele astea am primit o nouă comandă din partea preşedintelui turkmen, la care se lucrează intens pentru a fi livrată în timpul convenit.

În ceea ce priveşte relatiile politice dintre România şi Rusia, trebuie punctat că succesele economice ale concernului Simex nu se datorează guvernanţilor noştri, ci exclusiv designerilor, producătorilor, managerilor care conduc aceasta afacere. Cum spuneam, afacerile sunt afaceri, şi nimeni pe planeta aceasta, deci nici în Rusia, nu va refuza un produs performant doar pentru că guvernanţii vremelnici se ciondănesc între ei şi nu găsesc o cale diplomatică de înţelegere. În acelaşi timp, eu sunt sigur că dacă am avea un climat politic mai cald între România şi Rusia, ar creşte nivelul de încredere între cele două părţi iar acest lucru s-ar reflecta benefic şi în relaţiile economice, care s-ar dezvolta mult mai mult.

- La nivel public se știu destul de puține despre investițiile românești în Rusia. Aflăm din când în când de câte un român care face afaceri frumoase în domeniul resurselor de top, adică petrol și gaz…și cam atât. Pe ce domenii există astfel de investiții și pe ce domenii ar fi loc de noi investiții (cerere din partea pieței rusești) ?

 G.L.: - Ca să înţelegeti mai bine, care sunt domeniile investiţiilor româneşti pe piaţa rusă – sau mai exact de ce cred că e o piaţă pe care am putea-o recuceri fără eforturi sisifice, aş dori să vă dau câteva exemple: în spaţiul ex-sovietic sintagma “mărfuri româneşti” (aceasta însemnând  “încălţăminte românească”, “mobilă românească”, “textile româneşti”, ”vinuri româneşti”, “medicamente româneşti”)  este încă foarte cunoscută şi apreciată la fel de bine ca sintagma “parfumuri frantuzeşti” sau “blugi americani”. Toată lumea, generaţii mai vechi, dar chiar şi tineretul de pe tot teritoriul ex-URSS îşi amintesc până în ziua de azi (sau au auyit de la cei mai în vârstă) de calitatea produselor fabricate în România. Am fost întrebat în numeroase ocazii unde sunt acestea mărfuri româneşti de calitate, ce s-a întâmplat cu industria care le producea…?

Cei un pic mai maturi cred că îşi amintesc că în perioada Uniunii Sovietice erau cozi imense la încălţămintea fabricată în România şi nu degeaba se spune că fiecare copil sovietic a fost “conceput” într-un pat pe care scria “fabricat în România”… iar exemplele ar putea continua. Ceea ce încerc să subliniez este că produsele româneşti sunt încă cunoscute şi apreciate pe această piaţă imensă, cetăţenii acestui întins spaţiu sunt receptivi la produsele fabricate în România, indiferent care ar fi acestea: mobilă, medicamente, textile sau încălţăminte, vinuri……oamenii au încă în minte conceptul de mărfuri româneşti pe care îl asociază din reflex cu calitatea. Prin urmare nu este nevoie să cheltuim sume imense de bani pe publicitate, cum de altfel o fac multe ţări cheltuind sume uriaşe de bani în încercarea de a cuceri noi pieţe de desfacere. Dacă noi românii vom face “ceea  ce trebuie” vis-a-vis de aceasta piaţă uriaşă, adică în primul rând să fim acolo cu produsele noastre, o să avem numai de câştigat din punct de vedere economic.

Majoritatea dintre noi ştim (însă nu toţi vrem sau nu avem curajul să recunoaştem?) că, în contextul crizei economice mondiale, piaţa rusă este o alternativă de aur pentru producţia din România şi chiar poate fi cheia stabilităţii economice din ţara noastră.

– Nu este un pic exagerată această afirmaţie ?

G.L.: – Cine doreşte să mă contrazică, înainte de a formula argumente teoretice fără acoperire, îi sugerez să arunce un ochi asupra cifrei de afaceri a Grupului Simex. Trebuie neapărat punctat ca datorită pieţei estice România a fost o ţară producătoare, care azi din păcate a devenit o piaţă de desfacere din cauza unor decizii greşite.A greşi, e omeneşte, a persevera în greşeală ştiţi şi dvs. că e cu totul altceva.Trăim vremuri de criză economică, dar totuşi avem o piaţă sigură la doi paşi şi noi nu o luăm în considerare. Dacă România îşi doreşte stabilitate şi crestere economică trebuie să se reîntoarcă la aceasta piaţă. România are ce oferi şi încă mai are mână de lucru calificată. Conform semnalelor primite regulat din spatiul economic internaţional, industria prelucrării lemnului din România ar putea fi transformata facil într-o industrie strategică care ar ridica PIB-ul şi ar scădea vertiginos numărul şomerilor din România; s-ar putea ajunge până acolo încât România ar “importa” forţa de muncă pentru fabricile de mobilă. Dar noi ne mulţumim să exportăm materie primă la preţuri infime, ca apoi să importăm lucruri finite de la alţii la preţuri astronomice şi nu întotdeauna de calitate ireproşabilă.

- Pe o scală de la 1 la 10, ce punctaj ați acorda încrederii în mediul de afaceri rus ?

 G.L.: – Din proprie experienţă şi nu pe poveşti afirm cu tărie că mediul de afaceri rus merită nota 10!! Se vede cu ochiul liber cum majoritatea ţărilor de pe glob îşi doresc (şi acţionează!) să aibă o relaţie economică bună cu Rusia.

- Cred că acest 10 al dvs. ar putea fi contrazis chiar de reprezentanţii mediului de afaceri rus, deoarece în ciuda declaraţiilor optimiste ale guvernanţilor privind îmbunătăţirea climatului de afaceri, criticile fac zilnic subiectul primelor pagini ale mass-mediei…

G.L.: – Şi eu cred că aici se impune o necesară nuanţare a lucrurilor. Eu privesc din perspectiva investitorului străin care face afaceri în Rusia de peste un deceniu, fără să fi fost confruntat cu restricţii sau piedici insurmontabile. Apoi ştim că în multe cazuri informaţiile din media sunt politizate şi distorsionate. Şi nu în ultimul rând, afacerile se fac cu oameni, mai mult sau mai puţin oneşti. Pur şi simplu e incorect să vedem lucrurile doar în alb şi negru, când în realitate între cele două mai există o mie de nuanţe de gri.

- Revenind la relaţiile comerciale româno-ruse, credeți că reprezentanții mediului de afaceri și chiar cei guvernamentali ar trebui să privească cu ceva mai multă atenție la evoluțiile din spațiul economic eurasiatic ?

G.L.:  -  Fără discuţie. Reprezentanţii mediului de afaceri şi cei guvernamentali obligatoriu trebuie să se concentreze asupra evoluţiilor din spaţiul economic euroasiatic, nu trebuie să fii analist economic ca să-ti dai uşor seama că acest spaţiu în viitorul apropiat va aduce schimbări surprinzătoare şi cu efect îndelungat pe plan internaţional. În timp ce ne certăm pe plan intern pentru tot felul de nimicuri, nucleul strategic al economiei mondiale s-a mutat pe Asia – Pacific. Ar fi păcat să ratăm şi această şansă din cauza unor vechi frustrări ca naţiune.

interviu realizat de Gabriela Ionita

8 Responses to “„Produsele româneşti ar putea recuceri piaţa estică fără eforturi sisifice” consideră Gabriel Lavrincic, director de comerţ exterior al Grupului Simex”

  1. [...] made by Gabriela Ionita Original file (Romanian) published by Power&Politics World Rate this: This entry was posted in East Europe, interview and tagged Россия, [...]

  2. [...] de spus în relansarea relaţiilor româno-ruse. Oricine parcurge cu atenţie link-ul următor: http://powerpolitics.ro/produsele-romanesti-ar-putea-recuceri-piata-estica-fara-eforturi-sisifice-co… percepe greutatea factorului economic în aceste [...]

  3. [...] de spus în relansarea relaţiilor româno-ruse. Oricine parcurge cu atenţie link-ul următor: http://powerpolitics.ro/produsele-romanesti-ar-putea-recuceri-piata-estica-fara-eforturi-sisifice-co… percepe greutatea factorului economic în aceste [...]

  4. [...] realizând o cifră de afaceri în continuă creştere. Oricine parcurge cu atenţie acest link: http://powerpolitics.ro/produsele-romanesti-ar-putea-recuceri-piata-estica-fara-eforturi-sisifice-co… îşi dă seama cât de important este „sa ţii cu dinţii „de o piaţă mare, prea puţin [...]

  5. [...] încă timide, care afirmă contrariul. E și cazul antologic al companiei românești Simex Grup, directorul de comerț exterior al căreia califică zona euroasiatică drept „o piaţă generoasă”, ce „poate fi motorul [...]

  6. [...] încă timide, care afirmă contrariul. E și cazul antologic al companiei românești Simex Grup, directorul de comerț exterior al căreia califică zona euroasiatică drept „o piaţă generoasă”, ce „poate fi motorul [...]

  7. [...] încă timide, care afirmă contrariul. E și cazul antologic al companiei românești Simex Grup, directorul de comerț exterior al căreia califică zona euroasiatică drept „o piaţă generoasă”, ce „poate fi motorul [...]

  8. [...] de spus în relansarea relaţiilor româno-ruse. Oricine parcurge cu atenţie articolul următor:Produsele româneşti ar putea recuceri piaţa estică fără eforturi sisifice percepe greutatea factorului economic în aceste relaţii. Nu pot încheia fără a menţiona [...]

Leave a Reply