Reforma în Justiție – Abordare Meritocrată (I)

September 29, 2017

Gheorghe Bozgan

STAREA JUSTITIEI AZI

Daca Romania este asa cum este, adica furata – doar 8 % mai reprezinta capital romanesc in economia nationala ,prabusita demografic- 20 milioane de avorturi facute dupa 1989 si 3 milioane de romani fugiti de saracie din tara (locul 2 in lume, dupa Siria, la emigratie ) si cu scara valorilor rasturnata , indiscutabil meritul ii revine si justitiei romane, institutie care a reusit o performanta unica in lume, ca dupa 27 ani de reforma pe calea statului de drept, sa coboare la ….. 25 % nivel de incredere al cetatenilor.
Numim “dictatura” regimul comunist ,care in 1989 ne-a a lasat 6 penitenciare, 3000 detinuti si 200 de fapte incriminate penal, dar cum sa numim un regim care in 27 ani de reforma a justitiei a produs 36 penitenciare, 30.000 detinuti ,a incriminat 1300 fapte (prin Codul penal si legi nepenale ,dar care contin sanctiuni penale) si a majorat toate pedepsele lasate de comunisti?

EFECTUL CELOR 27 ANI DE REFORMA A JUSTITIEI…ZERO

Mai mult, prin rezultate obtinute este un regres vizibil fata de rezultatele justitiei comuniste,care acum ,privita retrospectiv, era mai umana ( gratieri de 2 ori pe an, ianuarie-ziua de nastere a Odiosului si 23 August), mai coerenta legislativ, mai putin corupta. In fata acestei crude realitati de azi , reprezentantii de varf ai justitiei (ministrul de justitie, CSM , Asociatia Magistratilor) se spala pe maini spunand: actul de justitie presupune arbitrarea intre doua parti, cel care pierde procesul va fi intotdeauna nemultumit, deci tine de normalitate o incredere scazuta in justitie (adica, vezi Doamne, ala care pierde procesul este un idiot, nu intelege ca judecatorul a facut o treaba minunata in speta lui si este un vesnic nemultumit). Ce logica parsiva…..
Se ignora faptul ca doar 10 % din romani au fost sau sunt implicati procese, ceea ce inseamna ca numai 5 % din cetateni ar putea fi nemultumiti, deci nu are cum asta sa fie cauza prabusirii increderii cetatenilor in justitie la….. 25 %. Dar, ca ipoteza, sa acceptam chiar rationamentul stramb al varfurilor justitiei, pentru ca strambatatea este la ei principiul fundamental si sa presupunem ca toti romanii sunt implicati in procese, deci 50 % din romani (pierdantii proceselor) subiectiv nu au incredere in justitie. Si atunci se trece insa sub tacere un lucru pe care il stie orice student de anul 3 la drept si anume ca o hotarare judecatorea – prin motivarea ei raportata la probe si lege – trebuie obligatoriu sa aiba si un rol educativ, adica printre altele sa convinga si pe cel care pierde procesul ca nu este o victima a justitiei, ci beneficiarul unui proces corect.

Daca hotararea judecatoreasca nu a reusit sa covinga pe perdantul procesului de justetea ei, inseamna:
– fie incompetenta magistratilor care au redactat hotararea;
– fie coruptia lor,
ceea ce ii impiedica in mod obiectiv sa aduca argumente credibile in sustinerea temeiniciei hotararii lor.
Justitia romana coborand la 25 % incredere in randul cetatenilor reuseste sa dea peste cap si legea probabilitatii, cu functionare in universul cunoscut, care spune ca atunci cand exista doar doua posibilitati (pierzi sau castigi procesul, in cazul nostru), probabilitatea este de 50 %, deci, chiar mergand pe logica varfurilor justitiei (cu 50 % nemultumiti de justitie – cei care pierd procese) increderea cetatenilor trebuia sa fie in jur de 50 % si nu …..25 %, cum este acum. Sustinerea varfurilor justitiei cum ca justitia romana nu sta asa chiar de rau nu tine, pentru ca 25 % incredere presupune ca in justitie nu au incredere nu numai cei care au pierdut procesul ci si jumatate din cei …care l-au castigat.

Cand o justitie genereaza 75 % NEINCREDERE, ea nu mai este justitie ci …..INJUSTITIE. Catastrofala prabusire a increderii cetateanului in justitie ar fi fost si mai dramatica daca nu ar fi fost actiunea curajoasa a DNA, care a atins varfurile puterii si chiar inalti magistrati. Numai ca DNA ramane doar la stadiul de curaj si nicidecum de eficienta, nereusind nici ea sa-si curete propria ograda (vezi cazul procurorului “Portocala”, care este doar vârful mizeriei din DNA ) ca sa nu mai vorbim de restul societatii. Intrati in salonul oricarui spital din Romania si veti afla in 2 minute cat si cui trebuie dat mita, ori asta demonstreaza ca si curajosul DNA cu procurorii lui a esuat lamentabil.
Cum a fost posibila o astfel de prabusire a justitiei, care ridiculizeaza atributul de stat de drept prevazut in Constitutia Romaniei ? Cum a fost posibil un astfel de esec, dupa 27 ani de reforma continua in justitie?

Iată un excurs care ne poate edifica cât de cât. Să purcedem cu începuturile tranziției:

1. Primul ministru de justitie, ianuarie-iunie 1990, a fost juristul Teofil Pop (facultatea de drept 2 ani la f.f., in 1957, deci cu piese obligatorii la dosarul de facultate, RECOMANDAREA Securitatii si a partidului). Declara inceperea reformei in justitie, dupa care ia o pauza sa vada cine va castiga alegerile din mai 1990, ca sa stie cum sa o faca, mai de stanga sau mai de dreapta.

2. Al doilea ministru de justitie, iunie 1990- octombrie 1991, FSN-istul Victor Babiuc. Incepe mandatul de ministru cu angajarea in ministerul de justitie a tuturor rudelor lui si a rudelor rudelor lui, ca sa-l ajute in reforma (cum năravul din fire n-are lecuire, va fi condamnat în 2013 la 2 ani cu executare, pentru alte boroboațe, dar ca orice evreu care se respectă, face și din condamnare un ghișeft, adică are satisfacția de a câștiga la CEDO o despăgubire de 1700 euro împotriva statului român, pentru că a fost… prea lung procesul).


3. Vine al treilea ministru de justitie, liberalul “vero” Mircea Ionescu Quintus, octombrie 1991- noiembrie 1992, care vrea si el reforma justitiei. Părea omul potrivit la locul potrivit: ofiter pe frontul antisovietic, apoi o detentie politica, deci toate conditiile sa schimbe in bine justitia, sa elimine tot ce era comunist in ea. Dar…. surprise!!….nu se intâmpla nimic in mandatul lui. Misterul se lămureste mult mai târziu, când s-a descoperit ca omul era un ”apreciat informator” al Securității de tristă amintire. Arhivele securitatii facute ulterior publice arunca o alta lumina asupra lui: l-a trimis personal pe Antonescu pe frontul antisovietic, deoarece la un control inopinat al maresalului la unitatea lui din tara ….l-a prins jucând șah; comuniștii nu l-au arestat pentru vreo activitate politica liberala, ori ca tatal lui a fost ministru liberal, deci ca represiune politica ,ci pentru ca chiar colegii lui de clasa, legionari, l-au impuscat pe Armand Calinescu si el, desi provenea dintr-o familie de liberali, era suspectat ca i-ar fi ajutat la savarsirea acestei crime. A scapat relativ usor (cativa ani de puscarie, dar si aia facuta pe bucati ) invocand in timpul detentiei originile sale rusesti, atuu la vremea respectiva, el chiar născandu-se în Crimeea, in familia mamei. Devine informator al Securitatii si este acceptat sa profeseze ca avocat, exceptia de la regula ca fostilor detinuti politici nu le era permis sa desfasoare profesii libere (nici macar vacsuitor de pantofi). Grav in cazul lui Quintus nu este atat colaborarea cu securitatea, pentru ca la acea vreme securitatea te putea constrange la orice ,grav este ca el a ascuns asta in plin regim democratic, cand a fost numit ministru de justitie, fiind astfel la mana fostilor securisti in continuare.
S-a dus dracului astfel si reforma liberala a justitiei.

4. Urmeaza la comanda justitiei,1992-1994, fostul CAPITAN DE SECURITATE Petre Ninosu, ulterior propagandist PCR si avocat in timpul liber. Acesta chiar pune o petricica in edificiul numit “reforma justitiei“, adica se adopta in timpul lui prima legea de organizare judecatoreasca postdecembrista. Numai ca pietricica o pune …..in pantoful justitiei, pentru ca legea ignora chiar esenta unei reforme, calitatea actului de justitie.

5. Vine la rand,1994-1996, ca ministru de justitie, PDSR-istul I.G.Chiuzbaian, fost ….ortac (adica muncitor necalificat) la exploatarea miniera Baia Sprie, ulterior activist UTC. Logic, avea pe tatal ilegalist comunist. Reforma lui: da un Ordin de numire ca procuror a unui mediocru absolvent de facultate de drept, deci fara concurs, desi Legea de organizare judecatoreasca in vigoare obliga la concurs. Fericitul procuror? Victor Viorel Ponta,viitorul….. plagiator si viitorul …..(si) ministru de justitie.

6. Urmeaza la rand ca ministru de Justitie, septembrie- decembrie 1996, PSD-istul Ioan Predescu. Pana sa se lamureasca, in 3 luni, ce si cum e cu justitia…. ii expira mandatul. Cei 6 ani postdecembristi au fost epoca de aur a politicienilor, care puteau fura in draci, nederanjati de justitie. Vazand ca politicienii fura in draci, magistratii au inceput si ei sa ii imite, incat din anul 1996 se poate vorbi fara probleme de trasformarea justitiei intr-o adevarata mafie, fiecare parchet si instanta devenind un nucleu mafiot ,nas fiind primprocurorul ori presedintele instantei. Daca la nivel de capitala si municipii resedinte de judet mafia actiona mai cu perdea, la nivel de teritoriu actiona la vedere: se cunosteau filierele si tarifele. Intrarea in magistratura se facea si ea cu mita de zeci de mii de euro. Practic nu era director de RENEL sau ROMGAZ din tara care sa nu isi aiba cel putin unul din copii procuror sau judecator stagiar. Nu era nici judecator sau procuror sa nu aiba si el adus pe cineva in magistratura.

7. Confruntat cu aceasta realitate, urmatorul ministru de justitie din perioada 1996- 2000, PNL-istul Valeriu Stoica, in bezna mintii sale, descopera cauza coruptiei generalizate din justitie ca fiind ….. salariile mici ale magistratilor, asa ca le…..TRIPLEAZA. Reforma da rezultate interesante, MAGISTRATII PRETIND ACUM SI EI MITA DE 3 ORI MAI MARE DECAT INAINTE, ca nu se mai compromit pe nimicuri (tragedia e ca in aceasta conjunctura s-au pervertit constiintele tinerilor magistrati intrati in magistratura dupa 1990, care vor deveni lacomi, corupti si ticalosi si, in timp, CU ACEASTA NOUA MENTALITATE, vor fi avansati la parchetele si instantele superioare, EI FIIND JUSTITIA SUPREMA DE AZI).

8. Anii 2000-2004 aduc in fruntea ministerului Justitiei pe PSD-ista Rodica Stanoiu, pe numele ei de informatoare dovedita “Sanda ”. Se intampla insa ceva in justitie in aceasta perioada: magistratii, din ce in ce mai corupti, isi dau seama ce afacere tare e comertul cu actul de justitie, ce sursa fantastica de venit poate fi, asa ca incep sa aiba temeri ca cineva ii poate controla, isi poate vari nasul in afacerile lor, prin examinarea aberatiilor din hotararile judecatoresti definitive. Trebuiau potentialii “dusmani” tinuti la distanta, asa ca incepe lupta magistratilor pentru independenta. Fata de factorul politic, zic magistratii, in realitate pentru o independenta totala fata de celelalte puteri ale statului, incat niciodata, nimeni, nici macar printr-un act normativ, sa le poata aduce atingere interelor mafiote (acum intelegeti de ce s-a ajuns azi ca orice proiect de act normativ legat de justitie sa trebuiasca sa fie avizat fie de ministrul de justitie, fie de CSM si cu consultari prealabile cu Asociatiile Magistratilor? Sa nu le strice pasenta prin modificari legislative). Separatia puterilor in stat presupune, nu o independenta absoluta a uneia fata de alta, ci si controlul reciproc, ca sa nu o ia razna, ori justitia (magistratii corupti ) voia independenta absoluta, ca nimeni sa nu i cerceteze porcariile (in Romania a mai existat un caz cand o institutie a obtinut independenta totala – este vorba de Securitatea anilor 1949-1953 cand aceasta, desi legal subordonata partidului comunist, sub pretextul ca are nevoie de putere sporita sa identifice si neutralizeze dusmanul de clasa – in realitate pentru a-si consolida si apara privilegiile s-a sustras treptat controlul partidului comunist, devenind de necontrolat si reusind ca pe langa sutele de mii de taranisti si liberali, sa bage in puscarie si 10.000 comunisti, multi chiar lideri comunisti, care s-au opus cresterii puterii Securitatii. Numai interventia categorica a lui Stalin a readus controlul partidului asupra securitatii)

9. Pleaca PSD-ista “Sanda” de la ministerul de Justitie si vine pentru 9 luni, martie- decembrie 2004, PSD-istul Cristian Diaconescu, fost judecator comunist si absolventul cu nota 10 al Universitatii de Marxism din cadrul Cabinetului municipal PCR Bucuresti. Pentru el reforma a insemnat sa incheie cu succes capitolul “justitie” din cadrul procesului de aderare a Romaniei la UE, neinteresandu-l porcaria din interiorul justitiei românești.

10. Perioda 2004-2007 o are ministru de justitie Monica Macovei. Desi fost procuror comunist, Monica Macovei a fost de buna-credinta, a inteles ca una din cauzele proastei functionari a justitiei este lipsa răspunderii magistratului pentru calitatea actului de justitie si a reusit chiar sa forteze adoptarea unei reglementari in acest sens si anume retinerea ca abatere disciplinara a magistratului “exercitarea functiei cu rea-credinta ori grava neglijenta”, care daca se concretiza si intr-o sanctiune aplicata magistratului, putea atrage apoi revizuirea hotararii definitive ….civile. Spiritul revolutionar al Monicai Macovei a tinut doar atat cat a tinut si bautura, fara de care intra repede in sevraj, pentru că reforma ei:

a) nu a urmarit si punerea in practica a tragerii la raspundere disciplinara a magistratilor, incat in urma miilor de plangeri ale justitiabililor formulate chiar in timpul mandatului ei, NICI UN MAGISTRAT NU A FOST SANCTIONAT;
b) a ignorat faptul ca daca nu se adopta si o reglementare ca revizuirea in baza sanctiunii aplicate magistratului sa opereze si in materie penala nu numai in cea civila, sanctiunea disciplinara aplicata magistratului creeaza o grava discriminare intre justitiabili din civil si cei din penal, dar, mai grav, in cazul ultimilor nu rezolva problema condamnarile abuzive penale, cel condamnat abuziv ramanea mai departe condamnat, chiar daca judecatorul era dat afara ca sanctiune disciplinara pentru ce a facut in procesul nevinovatului.

8. Ne oprim aici, la nivelul anului 2007, cu enumerarea ministrilor reformatori ai justitiei, deoarece, dupa acest an urmatorii minstri nu au mai avut timp de reforma fiind fie clienti DNA (Chiuariu, Corlatean, Ponta) fie prea ametiti de atatea rotiri pe functia de ministru de justitie (Predoiu – 3 ori, Ponta – 2 ori, Pivnicieru – 2 ori) fie idioti (Iordache), fie parasute (Birchall).

REZUMAT
Incredintata timp de 27 ani pe mana unor SECURISTI, ACTIVISTI PCR, INFRACTORI, INFORMATORI, IDIOTI, CURVE, justitia romana este azi exact unde era de asteptat sa ajunga in asemenea situatie, adica…. in rahat. Ar fi comic daca asta nu s-ar traduce in dramele a milioane de romani, provocate de un act “justitie” expresie a coruptiei si incompetentei generalizate.

Jurist GHEORGHE BOZGAN – Presedintele Asociatiei “ERORI JUDICIARE”,

asociatie infiintata (prin schimbare de denumire) in baza Hotaririi CEDO

din 11.10.2007 Bozgan vs.Romania

Leave a Reply