Rezoluția APCE tensionează relațiile Rusia – UE

October 4, 2012

Lucia Coroiu

Sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), desfășurată între 1 – 5 octombrie la Strasbourg, a venit cu vești deloc bune pentru Federația Rusă.  În cea de-a doua zi a reuniunii, membrii APCE au audiat raportul întocmit de europarlamentarul Gyorgy Frunda din România şi de Andreass Gross din Elveţia despre situaţia respectării drepturilor omului în Rusia. Raportul a fost foarte critic şi a fost votată o rezoluţie în care sunt exprimate îngrijorările acestui for european faţă de evoluţiile de ultimă oră din Rusia. Rusia spune că raportul şi rezoluţia nu vor face altceva decât să deterioreze şi mai mult relaţiile dintre Moscova si Europa.
Deşi a fost remarcată o îmbunătăţire a situaţiei în ceea ce priveşte mobilizarea societăţii civile după alegerile din decembrie 2011, dar şi modificările unor legi ce ţin de partidele politice, schimbările în legea electorală şi reintroducerea alegerii directe a guvernatorilor, o serie de reforme în justiţie cum ar fi stabilirea unui comitet de investigaţii independent de procuratura precum şi reforma penitenciarelor, totuşi, în raport este specificat că Federaţia Rusă are „o nevoie urgentă de reformă”.

Raportorii au amintit că mai rămân carenţe în ceea ce priveşte încălcările drepturilor omului: cetățenii sunt în continuare hărțuiți, bătuți și asasinați. Cazurile de omor ale jurnalistelor Anna Politkovskaia și Natalia Estemirova rămân încă nepedepsite.

În raportul prezentat la APCE, experţii se arată îngrijoraţi de politica dusă de Putin privind „verticalitatea puterii” şi creşterea autoritarismului, în schimbul democratizării ţării. De asemenea, în raport sunt criticate în special 4 legi adoptate de Duma rusească în iunie şi iulie 2012. Este vorba de legea cu privire la ONG-uri, așa-numita „lege a protestelor”, precum şi amendamentele din legea privind defăimarea şi informarea. De asemenea au fost aduse critici şi la independenţa sistemului judiciar din Rusia. Experţii susţin că sistemul judecătoresc rămâne a fi influenţat de sistemul politic din ţară, iar drept argument au adus cazurile de condamnare a formaţiei Pussy Riot şi „cazul” lui Mihail Hodorkovski, precum și lipsa de sancțiuni în cazuri de tortură de către poliție.
APCE cere Rusiei să puna în practică abolirea pedepsei cu moartea şi critică aşa numita „lege împotriva agenţilor străini” care „ilustrează cât de contraductorie este situaţia politică din Rusia”. În plus, cere Rusiei eliberarea imediată a membrelor trupei Pussy Riot.
În raport este menționat și amendamentul cu privire la retragerea armatei ruse din regiunea transnistreană, paragraf propus de reprezentantul Republicii Moldova la APCE, deputatului Valeriu Ghilețchi. Astfel, APCE recomandă retragerea imediată a forțelor militare ruse din regiunea transnistreană şi a echipamentelor acestora. Pe de alta parte, în textul Raportului privind îndeplinirea obligatiilor si angajamentelor Federatiei Ruse fata de Consiliul Europei, elaborat de raportorii Gyorgy Frunda si Andreas Gross si care sta la baza rezolutiei APCE, se mentioneaza ca “Tezaurul românesc, colectie de obiecte valoroase, transferate de Guvernul român în Rusia pentru a fi pastrate pe durata primului razboi mondial, nu au fost returnate, iar autoritatile ruse au refuzat sa discute acest subiect”.

Unul din argumentele acestei recomandări a servit momentul aderării Rusiei la Consiliul Europei. Atunci aceasta s-a angajat să „ratifice, în termen de șase luni de la data aderării, acordul din 21 octombrie 1994 între guvernele rus și Republica Moldova, precum și să continue retragerea Armatei a 14-a și echipamentelor de pe teritoriul Republicii Moldova într-un termen de trei ani de la data semnării acordului”.
„Monitorizarea drepturilor omului în Rusia este o misiune imposibilă”, asa şi-a caracterizat cei 7 ani de mandat ca raportor al APCE pentru Rusia, în dosarul respectării obligaţiilor acestei ţări în calitate de membru al Consiliului Europei (CoE), Andreas Gross, deputat elveţian membru al APCE.

Judecând după reacţiile ruşilor la raportul întocmit de Gross şi colegul său român Gyorgy Frunda – reacţii proponderent negative, indiferent de culoare politică – s-ar putea spune că şi pentru Rusia calitatea de membru al Consiliului Europei, cu toate obligaţiile legate de respectarea drepturtilor omului, a pluralismului politic şi statului de drept, este o misiune greu de îndeplinit.

Amendamentele la legea curţii constituţionale şi legile care criminalizează defăimarea, amendamentele la legea privind adunările publice şi organizaţiile neguvernamentale ca şi implementarea deficitară şi restrictivă a altor legi cruciale pentru funcţionarea instituţiilor democratice şi a mediului politic care au condus la deteriorarea pluralismului politic, sunt un motiv serios de îngrijorare pentru APCE, a spus co-raportorul Gyorgy Frunda: „Recomandăm ca Adunarea Parlamentară să îşi continue monitorizarea până vor exista evidente ale unui progres substanţial”.

Cei mai mulţi membri ai Adunării Parlamentare au amintit că a fost dorinţa Rusiei să se alăture Consiliului Europei, calitate care a venit la pachet şi cu o serie de obligaţii. Între acestea Articolul 3 al Statutului Consiliului Europei care cere fiecărui stat membru să respecte democraţia pluralistă, statul de drept şi drepturile omului.

„Acest document pune la încercare relaţiile Moscovei cu Consiliul Europei, – a spus Alexei Puşkov, şeful delegaţiei ruse. – Rusia nu este o ţară oarecare în rândul statelor membre ale Consiliului Europei. Însă a fost pusă într-o poziţie discriminatorie şi de aceea speakerul Dumei de Stat Serghei Narîşkin şi-a anulat în ultimul moment venirea la adunarea APCE. Recomandările ce vor fi adoptate aici vor avea un impact mare asupra relaţiilor dintre CoE şi Rusia.”

„De îndata ce Rusia începe să facă câţiva paşi în direcţia bună, ne trezim cu o rezoluţie care anulează tot ce a facut Rusia bun până acum”, a intervenit şi Samad Seydov, şeful delegaţiei azere la APCE.

„Recomandarea la acest raport a fost întocmită fără ca delegaţia rusă să fie informată”, a subliniat şi Leonid Slutsky, deputat rus.

După cum sublinia şi deputata luxemburgeza Anne Brasseur, deşi Rusia a înregistrat o serie de progrese, „nu găsim un limbaj comun”.

„Nimeni nu e rusofob, dar nici un stat membru nu trebuie să aibă un statut special, aşa cum solicită Rusia, ci toţi trebuie să respectăm acelaşi set de valori”, a spus şi deputata germana Marina Schuster. „Rusia nu poate crea un spaţiu al excepţiilor”, a continuat ea.

Deşi toţi deputaţii au subliniat că Europa, Consiliul Europei preţuiesc Rusia, Josette Durieu i-a întrebat pe deputaţii ruşi cum explică faptul că ţara lor este principalul aliat al Sirei.

Raportorii APCE sunt convinşi că următoarele luni vor avea o importanţă decisivă pentru viitorul democratic al Rusiei. În proiectul de rezoluţie, Rusiei i se recomandă să „schimbe legile care ar putea fi folosite pentru suprimarea opiniei publice şi a libertăţii de exprimare”, să reducă „nivelul de control birocratic asupra înfiinţării şi funcţionării de partide politice” şi să revină la un „dialog constructiv cu opoziţia”. Se mai recomandă abţinerea de la presiuni exagerate la adresa opoziţiei şi organizaţiilor non-guvernamentale. Comisia APCE şi-a declarat intenţia de a continua monitorizarea, până când va obţine „dovada unui progres substanţial”.

Mai spunem aici că deputaţii ruşi au adăugat un Addendum care mai îndulceşte rezoluţia la raportul întocmit de Andreas Gross şi Gyorgy Frunda, addendum respins, cel puţin în cadrul dezbaterii, de o bună parte a membrilor APCE.

Textul integral al Rezoluției APCE poate fi accesat aici.

One Response to “Rezoluția APCE tensionează relațiile Rusia – UE”

Leave a Reply