România întinde o mână de ajutor instituțional Rep. Moldova

November 2, 2017

Victor Nichituș

Tot mai multe voci de la București invocă faptul că România ajută la consolidarea instituțiilor statale moldovenești. O scurtă radiografie cred că este benefică pentru înțelegerea realității.

 

Contextul politic

Parlamentul European a respins tăierile bugetare cerute de Consiliul UE. Pentru a asigura stabilitatea economică și politică din țările vecine UE, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, alocările financiare au fost suplimentate cu 299 de milioane de euro. De aici.
În luna noiembrie, la Chișinău va avea loc ședința comună a Guvernelor din Republica Moldova și România. În luna martie, o reuniune similară a celor două Guverne s-a ținut la Piatra Neamț, iar în luna iulie, premierul român, Mihai Tudose, a fost în vizită la Chișinău. De asemenea, în perioada 11 – 12 octombrie, la București s-a desfășurat ședința comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economică Republica Moldova – România. La anunțarea acestui eveniment, ambasadorul moldovean acreditat la București a spus că „în pofida complexității situației politice de la Chișinău”, relațiile dintre cele două țări sunt foarte bune. De aici.
Banca Mondială este interesată în dezvoltarea relațiilor bilaterale cu Republica Moldova și este dispusă să ofere credite preferențiale cu cel mai mic procent de dobândă pentru realizarea proiectelor investiționale de importanță națională în diferite domenii. Pentru realizarea acestor proiecte Banca Mondială este disponibilă să ofere Chișinăului un credit de 25 de milioane dolari. De aici.

Exportul bătăliilor politice moldovenești   

Liderului PAS, Maia Sandu, a solicitat autorităților de la Bruxelles și București să înghețe acordarea sprijinului financiar către Republica Moldova. Liderii opoziției extra-parlamentare au motivat această cerere afirmând că schimbarea Codului Electoral nu a ținut cont de recomandările Comisiei de la Veneția, deci ar fi o măsură antidemocratică.

PM Mihai Tudose şi omologul său, Pavel Filip, la evenimentul de înmânare a cheilor autobuzelor şcolare oferite de către Guvernul României elevilor R. Moldova. (Photo courtesy of Nadejda Roscovanu Photography)

Pe 4 octombrie, în plenul Parlamentului European, Republica Moldova a fost subiectul unor controversate dezbateri politice. Grupul politic al Partidului Popular European a depus un proiect de rezoluție în care s-a cerut înghețarea finanțării europene pentru Moldova ca urmare a schimbării sistemului electoral. Grupul socialiștilor europeni s-a opus acestei inițiative. Până la urmă Parlamentul European nu a votat nicio rezoluție referitoare la Republica Moldova.

Cearta dintre social-democrații și popularii din Parlamentul European a fost despre perspectivele statelor din Parteneriatul Estic. Criza catalonă a favorizat statele din Parteneriatul Estic: resursele financiare pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia, au fost suplimentate cu 299 de milioane de euro.

Ieșirea lui Iohannis din amorțeală

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat pe 20 septembrie 2017, că România va ajuta instituțional Republica Moldova și nu anumiți politicieni moldoveni. Șeful statului român l-a felicitat pe premierul moldovean Pavel Filip, afirmând că „moldovenii merită întreaga atenție a României și vă felicit domnule prim ministru fiindcă ați reușit în aceste vremuri complicate să conduceți Guvernul într-un fel care vă face cinste”. De aici.
Declarația făcută de șeful statului român este răspunsul Cotroceniului la solicitările venite din partea liderilor opoziției extraparlamentare din Republica Moldova. E un fel de a spune că statul moldovean are dreptul să modifice, pe căi democratice, regulile lui de funcționare, inclusiv pe cele electorale.
Schimbarea regulilor electorale trezește pasiuni politice oriunde. Recent, deputații italieni au schimbat Codul Electoral și au adoptat sistemul mixt de vot. O reformă electorală asemănătoare cu cea votată în Parlamentul de la Chișinău. Nemulțumit de această schimbare, populiștii lui Beppe Grillo au organizat proteste în Roma. Însă, nu am auzit ca această schimbare să stârnească dezbateri în Parlamentul European. Nimeni din PPE nu a declarat că noul Cod Electoral italian ar fi anti-democratic. 

Ajutorul instituțional oferit de România 

Oficialii moldoveni încearcă, de la o vreme, să administreze baletul geo-strategic de la Chișinău. Pentru asta au suport și de la București. Dedesubturile ciocnirilor geopolitice dintre Statele Unite, Uniunea Europeană și Federația Rusă pe teritoriul Republicii Moldova, face ca această moderare să fie inegală. Lipsa de memorie instituțională de care dă dovadă statul moldovean contribuie la slăbiciunea acestuia. În loc să construiască memoria statului, politicienii moldoveni au preferat să exporte, la Moscova ori Bruxelles, certurile lor politice. Complexitatea situației politice de la Chișinău se datorează și slăbiciunii de care dau dovadă instituțiile statului moldovean. Tocmai aici vine mâna de ajutor a Bucureștiului oficial: România va ajuta instituțional Republica Moldova și nu anumiți politicieni moldoveni. 
Sunt voci care au spus că statul moldovean va da, ori a dat, faliment. Nu cred că se va întâmpla așa ceva. Statul moldovean va fi ajutat să supraviețuiească. Construirea memoriei instituționale a statului, care are loc în timpul Cabinetului Filip, vine să ne spună că se dorește întărirea capacităților de existență ale statului moldovean și apropierea lui de valorile Uniunii Europene.
Fabulistul Grigore Alexandrescu afirma că egalitatea nu e pentru căței. Avea dreptate: trebuie să demonstrezi că ești egal printre egali. Construirea memoriei instituționale a statului moldovean este un semn că există suficientă voință politică pentru întărirea capacităților lui de existență și apropierea de Uniunea Europeană. Un semn de maturizare. Tocmai acesta este motivul pentru care, în anul 2017, au loc două ședințe comune ale guvernelor României și Republicii Moldova. Un semn foarte clar că Bucureștiul oficial, reprezentant al Uniunii Europene, ajută Chișinăul să își asume interesele regionale proprii. Semn oferit și de decidenții moldoveni ai momentului că vremea balansărilor geopolitice a trecut și că peste Ucraina nu se poate sări.

Leave a Reply