“Românii sunt un popor progresiv, care avansează rapid, însă recentele decizii guvernamentale luate față de energia regenerabilă pot fi considerate un pas înapoi”
July 15, 2013
– un incitant dialog cu Anastasia Smolentseva*, director pentru dezvoltare al Eco Social Community “Green Off/On” (Ottawa – Canada)
– Eco-friendly (prieten cu mediu) este un trend de modă (şi ca orice modă va trece), sau e deja ceva mai mult de atât ? Putem vorbi de o preocupare serioasă la nivel global privind grija pentru mediu ?
– După ce timp de aproape doi ani am fost profesional în contact direct cu problemele de mediu, pot spune că, privită în contextul dezastrelor naturale majore care s-au întâmplat mai des în ultima perioadă peste tot în lume, preocuparea privind efectele schimbărilor climatice este în creștere. Mai mult, cred că putem vorbi de un fenomen de “trezire” a populaţiei privitor la faptul că anumite acțiuni ale persoanelor fizice, companiilor, guvernelor au consecințe și efecte nocive asupra mediului, ceea ce ar putea fi destul de important pentru dezvoltarea acestei tendinţe pe viitor.
Cu toate acestea, ceea ce am remarcat iniţial, când a fost fondată Green Off/On, este că a fi eco-friendly (adică opţiunea pentru produsele alimentare bio, pentru mașinile hibride și electrice ș.a.m.d), într-adevăr este în creștere ca o tendință de modă. Adică, chiar și cu tehnologia Tesla – pe lângă îmbunătăţirile uimitoare făcută de către ingineri, design-ul maşinilor hibride este pur și simplu elegant, pentru a atrage o mulțime de clienți. Mai ales din rândul femeilor, deoarece acestea cumpără sub impuls vizual şi mai puţin practic. Sunt femeie, aşa că pot certifica asta…
– Este un modalitate de a te impune pe piaţă…
– Desigur. Dar eu cred că acesta nu e un lucru rău. Eu personal sprijin deplin și complet această tendință! Portalul nostru online are şi o secţiune de blog-uri interactive, scrise de tineri, persoane carismatice ambițioase (de exemplu, avem un tip care lucrează pentru o ambasadă, are studii de masterat la Kings College din Londra, și scrie pentru noi pe tema Nutriție și Sănătate), postăm de știri interesante despre ce se mai întâmplă în domeniu (cum ar fi cea recentă în care Arnold Schwarzenegger a declarat că intenționează să lupte “până la sfârșit” pentru un viitor conexat energiei verzi, de unde şi cruciada lui “Mai vioi, mai modern și mai sexy “), încercăm conectarea oamenilor cu aceleaşi preocupări privind protecţia mediului. Să sperăm că pentru tot mai mulți “sunt verde” va deveni mai mult decât “o fac pentru că toata lumea o face”, sau pentru că este “cool”, şi că ar putea deveni un stil de viaţă cu implicaţii permanente.
– Dacă ne uităm la agenda mass-media și instituțiile guvernamentale, vom vedea că preocupările legate de schimbările climatice sunt mai degrabă subiect al comunicatelor de presă şi mai puţin al adoptării de măsuri concrete. Poți să mă contrazici ?
– Cu siguranță sunt mai vizibile știrile despre catastrofe majore de mediu decât despre schimbările pozitive. Inițiativele și pașii concreți pe care multe dintre guvernele lumii le desfășoară în prezent sau le susţin, cele mai multe dintre ele nici nu ajung știri, ca să nu mai vorbim de titluri de prima pagină. Dar asta nu înseamnă că nu există deloc. Iată şi câteva exemple: recent Kazahstan-ul cel bogat în petrol a început o “revoluție verde” și va aloca 1% din producția anuală în fiecare an până în 2050 pentru a crește producția de energie din surse ecologice, reducând dependența de cărbune mult mai rapid decât unii dintre cei mai mari poluatori din lume.
Visul vietnamez de a avea energie eoliană a devenit recent realist prin parcul eolian de la Bac Lieu care oferă acum o parte din necesarul de energie electrică la rețeaua națională prin cele 10 turbine cu o capacitate totală de 16 MW.
O ţară cu una dintre cele mai grave probleme de poluare, China, a fost de acord să limiteze emisiile cu efect de seră până în 2016, după ce a refuzat anterior să se angajeze la liniile directoare la nivel mondial. Schimbarea de gardă de la Beijing a însemnat şi o orientare către unele politici ecologice, deoarece creșterea nivelului de toxine şi poluare din China sufocă pur şi simplu centrele industriale (aspect confirmat de către Comisia pentru Reformă și Dezvoltare Națională a Chinei (NDRC) – organ guvernamental responsabil de planificarea creșterii socio-economice). Pe de altă parte, Statele Unite ale Americii, care au refuzat să ratifice Protocolul de la Kyoto, este un exemplu interesant. Iată că pe 25 iunie 2013 Președintele Barack Obama a declarat că îşi va folosi autoritatea executivă pentru a instrui Agenția de Protecție a Mediului, de exemplu, să inițieze reglementările privitoare la emisiile de carbon ale exploatărilor de cărbune şi gaze naturale existente – cu un dead-line până în iunie anul viitor, și că va iniţia norme similare privind noile centrale electrice. Cu toate acestea, reiterez, US încă nu au ratificat Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC). Noul plan de luptă împotriva schimbărilor climatice propus de Obama este totuşi un pas înainte.
Și în Bulgaria, chiar recent, tăierile retroactive drastice din contribuţiile plătite către producătorii de energie regenerabilă a determinat o reacție furioasă a ceea ce a fost un sector în creștere rapidă, și va speria, probabil, investitorii în continuare.
– Ce înseamnă exact să fii eco-friendly, verde ? Aşa cum remarcam şi mai devreme, mulți dintre noi când aud termenul se gândesc imediat la case şi maşini ecologice, panouri solare, energie regenerabilă etc. Eu, personal, cred însă că înseamnă de fapt ceva mai mult …
– Sincer, cred că aceasta înseamnă lucruri diferite pentru oameni diferiți. Pentru unii, aceasta înseamnă să renunţe la civilizația urbană și să se retragă în locuri mai puţin aglomerate şi poluate, pentru alții înseamnă pur și simplu a recicla, acesta fiind o extindere a comportamentul lor “ecologic”. Cred că esenţial aici educaţia. Trebuie arătat atât generaţiei tinere dar și adulților, în mod diferit, acele mici lucruri pe care le putem face în viața noastră de zi cu zi, dar care pot avea un impact mare pe termen lung asupra mediului înconjurător. Acesta se poate realiza prin numeroase metode, de la simpla vizitare a unui site de specialitate cum este cel al comunităţii noastre la programe guvernamentale, de la campanii de training ale companiilor pentru educarea angajaților lor la programele speciale de curriculum în instituțiile de învățământ private și publice. “Cunoaşterea îţi va da putere”, așa spunea Bruce Lee. Puterea de a utiliza aceste cunoștințe pentru a-ţi îmbunătăți stilul tău de viață și, de asemenea, pentru a ajuta Mama Pământ care ne ţine pe toţi, măcar câte un pic fiecare.
– Da. Ştii, în Romania există un proverb care spune “Pic cu pic se face lacul”…
– Corect. Depinde de noi toţi şi de fiecare în parte să schimbăm ceva.
– Spune-mi, te rog, din punctul tău de vedere, comunitățile ecologice autosustenabile sunt o alternativă temporară atunci când vrem să scăpăm de aglomerația urbană? Sau o opțiune permanentă, care va deveni din ce în ce mai preferată în viitor?
– Atunci când ne referim la termenul de “comunitatea eco-socială”, în primul rând ne gândim la o comunitate de indivizi, companii, asociații și instituții din întreaga lume care sunt legate printr-o cauză comună, care promovează și acționează pentru a fi ecologic, social responsabil, sănătos (de exemplu, prin obiceiurile alimentare, prin reciclarea deşeurilor, și/sau cu săli de sport la un loc de muncă pentru companii), și uman (ai ajuta pe alții !). Toată lumea îşi poate defini propriile motive pentru a deveni toate lucrurile menționate mai sus și pentru cât timp vor să fie o parte din ea. În opinia mea – cu cât mai mulți oameni sunt educați în acest sens, cu cât mai multe companii și guverne vor decide să ia măsuri, cu atât mai mult grija pentru natură va deveni un stilul de viață aka o opțiune permanentă. De care, la rândul lor, să beneficieze, cu toții pe termen lung și scurt, indiferent că aleg metropolele urbane sau comunităţile auto-sustenabile din afara acestora.
– Dacă dorim să facem un top al primelor 5 țări care au deja comunități şi atitudini ecologice bine structurate, la care ar trebui să ne uităm mai întâi?
– În fiecare an, cercetătorii de la Universitatea Yale determină cele mai “verzi” țări ale lumii pe baza indicelui de performanță de mediu (EPI), un sistem de clasificare în care ţările sunt cotate în funcție de performanța lor de mediu. Pentru anul 2012, aceştia au determinat 7 cele mai “verzi” ţări la nivel mondial, de la locul 1 la 7 după cum urmează: Elveția, Letonia, Norvegia, Luxemburg, Costa Rica, Franța și Austria. Deci, România are prin apropiere exemple minunate de la care să se inspire.
– România a făcut deja pași în formarea comunităților eco-sociale. Sunt numeroase asociaţii şi grupuri care activează în acest domeniu. Ştiu că ați început chiar o discuție pe această temă în grupul GreenOff/On arondat pe rețeaua Linkedin. Există un schimb de opinii cu privire la acest subiect? Sunt românii interesați să afle mai multe despre protecţia mediului ?
– România a lucrat serios cu Programul Națiunilor Unite şi cu cel dezvoltat de Uniunea Europenă pentru a deveni o țară mai verde și cu o economie racordată la standardele ecologice la nivel mondial şi al UE. Din păcate, recent, guvernul român a adoptat un decret de tăiere a stimulentelor pentru energia regenerabilă, care, în opinia experților, ar putea ţine investitorii departe și a pus în așteptare o industrie în plină expansiune. Producătorii de energie eoliană, solară și mici hidrocentrale va primi doar aproximativ jumătate din “certificatele verzi” pe care au dreptul să le primească ca un stimul pentru dezvoltarea de energie curată și vor trebui să aștepte până în 2017 sau 2018 pentru a realiza un oarecare echilibru între investiţii şi profit. Cu toate acestea, în ciuda acestei mutări mai greu de înţeles, România este încă angajată pentru îndeplinirea obiectivului de a avea ponderea de energie din surse regenerabile de 24% din producția totală până în 2020.
Apoi aş remarca faptul că România a devenit prima țară din Europa care a dezvoltat un sistem de recunoaștere pentru destinațiile eco-turistice, pe baza criteriilor elaborate de Global Sustainable Tourism Council (GSTC) și European Eco-Turism Labeling Standard (EETLS).
Am scris despre România pe LinkedIn ca și pe alte rețele sociale, (suntem prezenți pe Facebook, Twitter, și Google+), și am avut o reacţie excelentă din partea comunităților românești din România dar şi de la cei din diaspora. Românii sunt un popor progresiv, care avansează rapid, iar recentele decizii luate față de energia regenerabilă au fost considerate un pas înapoi. Ce este de fapt foarte interesant şi aş vrea să menţionez: din toți membrii noștri și furnizori la nivel mondial, una din companiile de energie verde din România a fost cea mai activ participant la discuții și au postat știri relevante şi interesante cu privire la domeniul ecologic ! Ne place foarte mult această dinamică, și m-ar bucura să văd şi pe alții care să fie la fel de activi în acest sector.
*Anastasia Smolentseva has degree from Carleton University in European, Eurasian, and Russian Studies & International History, and currently folows a Masters program at University of Ottawa for Organizational Communication in the Fall of 2013. She has worked in the international business sector for the past seven years, taking on various projects in Russia, Europe, and Canada. For the past two years she has worked with international and national non-profit organizations as well as World Bank on various projects helping teenage youth, entrepreneurs and the Canadian national startup eco system, social welfare programs development in Eastern Europe, as well as facilitating Canada-Russia-Eurasia business relations through Government Relations.
interviu realizat de Gabriela Ioniţă
2 responses to ““Românii sunt un popor progresiv, care avansează rapid, însă recentele decizii guvernamentale luate față de energia regenerabilă pot fi considerate un pas înapoi””
Leave a Reply
Bookmarks
În umbra lui Kissinger. Moştenirea celui mai controversat om de stat al Americii
Pentru a înțelege criza Americii contemporane – războaiele fără sfârșit purtate peste granițe și polarizarea politică din această țară – trebuie să îl înțelegem pe Henry Kissinger, argumentează cunoscutul istoric Greg Grandin. Pornind de la lucrări semnate de Kissinger, precum și de la înregistrări secrete și documente de stat, multe dintre ele recent declasificate, autorul arată cum cel mai important consilier de politică externă al lui Nixon a pus umărul la reînvierea unei versiuni militarizate a excepționalismului american centrat pe o președinție imperialistă – chiar în timp ce prezida peste înfrângerea din Vietnam și peste un război dezastruos, secret și ilegal în Cambodgia. Crezând că realitatea poate fi supusă prin puterea voinței sale, că intuiția este mai importantă în stabilirea politicii decât faptele reale și promițând că greșelile trecutului nu vor fi niciodată un obstacol în calea acțiunilor îndrăznețe viitoare, Kissinger a pregătit terenul pentru ascensiunea idealiștilor neoconservatori care au târât America în războaiele lipsite de sens din Afganistan și Irak. Grandin reușește mai mult decât o simplă relatare concentrată fie asupra crimelor, fie asupra realizărilor lui Kissinger, oferind o interpretare nouă și convingătoare a influenței încă actuale a acestuia cu privire la modul în care Statele Unite își văd rolul în lumea de azi.
ROMANIA – ISRAEL. Relatii bilaterale (1948 – 1991)
UKRAINE and RUSSIA: People, Politics, Propaganda and Perspectives
Edited by: Agnieszka Pikulicka-Wilczewska & Richard Sakwa
When, on 21 November 2013, former Ukrainian President Victor Yanukovych decided to postpone an EU Association Agreement, few would have predicted that this would lead to a prolonged inter-communal conflict in Europe’s borderland. What started as a peaceful demonstration of support for Ukraine’s pro-European course by thousands of people in Maidan Square in Kiev has developed into a vicious confrontation dividing families, communities and the Ukrainian nation.
Since the beginning of the confrontation, a lot has been written about its root causes, the motivations of the main actors, and possible scenarios for the future. However, few have looked at what came to be called the ‘Ukraine crisis’ from the point of view of Russo-Ukrainian relations, and grasped the perspectives of various groups involved, as well as the discursive processes that have contributed to the developments in and interpretations of the conflict.
The authors of this volume each present a facet of the intense and dangerous turmoil provoked by the breakdown in relations, and thus contribute to a deeper understanding of a crisis that now afflicts both European and global affairs. Download/Read full book.
[…] Varianta în limba română poate fi citită aici. […]
interesant articolul. adevarul este ca in romania guvernantii nu au cele mai bune intentii fata de populatie. avand in vedere ca se forteaza schimbarea semintelor locale cu “gunoiul” celor de la monsanto, ca sa nu mai vorbim de politicile energetice (vezi nabucco si “baietii destepti”).