“Rusia trebuie să-și retragă trupele și armamentul indiferent de mersul negocierilor în formatul 5+2” – reiterează Președintele Republicii Moldova, dl. Nicolae Timofti
July 18, 2012
Despre împliniri, eșecuri și aspirații după 100 de zile de mandat – în dialog cu Președintele Republicii Moldova, dl. Nicolae Timofti
• Uniunea Europeană – prioritatea nr. 1 în acest moment
• Avem capacitatea de a dezvolta proiecte de anvergură cu România
• Rusia trebuie să-și retragă trupele și armamentul indiferent de mersul negocierilor în formatul 5+2
– Domnule Președinte, am dori să ne expuneți pe scurt care sunt direcțiile prioritare ale politicii externe ale Chișinăului ?
– Relația cu Uniunea Europeană, primează, de departe. Iar când spun Uniunea Europeană mă refer inclusiv la statele europene care ne sprijină în eforturile noastre de a ne reforma instituțiile. România, Țările Baltice, Polonia, Germania și alte state ne-au fost alături în ultimii ani și vă asigur că acest sprijin este foarte apreciat la Chișinău.
Ministerul nostru de Externe este perceput aici, la Chișinău, drept cea mai eficientă structură guvernamentală, care a reușit să stabilească în ultimii 3 ani relații diplomatice eficiente cu structurile de conducere ale Uniunii și cu multe dintre statele membre ale UE. Eu, personal, am o colaborare excelentă cu ministrul Leancă și cu adjuncții săi, doamna Gherman și domnul Popov, niște diplomați care prin prestanța și demersurile lor aduc reale beneficii Republicii Moldova. În toate vizitele mele peste hotare i-am avut alături pe câte unul dintre ei și am putut să le urmăresc prestația și să le apreciez competența. Consider că acum prioritar este să menținem ritmul foarte ridicat pe care ni l-am impus. Eu, însumi, în calitate de președinte, am acordat în primele mele 100 de zile de activitate cea mai mare atenție acestei componente, de politică externă.
Dorința mea personală a fost să mă conving că Republica Moldova și-a îmbunătățit relațiile cu vecinii. Așa se explică vizitele pe care le-am întreprins în ultimele două luni la București, Kiev, Moscova și Istanbul. Și peste tot am întâlnit numai prieteni. Îndrăznesc să presupun că acest lucru se datorează deschiderii noastre și caracterului predictibil și stabil al politicii noastre externe.
– Desigur, România se numără printre prietenii apropiați ai Rep. Moldova. Însă ce așteptări aveți, în special, de la partenerii de la București ?
– Referitor la relațiile bilaterale cu România, eu cred că avem capacitatea ca, împreună cu partenerii noștri de la București, să dezvoltăm într-un viitor apropiat proiecte economice și culturale de mare anvergură. Avem multe interese comune și, ce e cel mai important, pe cele două maluri ale Prutului avem cetățeni care doresc să lucreze împreună.
– Mai exact, se poate vorbi astăzi de o strategie pe termen mediu și lung a Republicii Moldova privind relațiile cu România? Și desigur și viceversa?
– În opinia mea, cel mai bun semnal pe care îl putem transmite cetățenilor statelor noastre este să punem în aplicare și să finalizăm proiectele asupra cărora ne-am pus deja de acord. Dau ca exemplu gazoductul Iași-Ungheni, dar sunt și altele mai puțin mediatizate. Raporturile noastre prietenești trebuie să capete cât mai multă consistență prin fapte concrete. Și există colaborări cu vechime, de pildă bursele pe care le acordă statul român tinerilor noștri și pentru care suntem recunoscători României. Dar, aș dori să subliniez în acest context că este necesar ca și Chișinăul să vină cu propriile sale inițiative și să aibă partea sa de contribuție în dezvoltarea parteneriatului moldo-român.
– Deși oficial se afirmă că aspirațiile europene ale Republicii Moldova sunt firești, în realitate Moscova este destul de iritată de restrângerea continuă a sferei sale de influență. Cum intenționați să gestionați relațiile cu Rusia pentru a nu exista tensiuni în relațiile bilaterale, tensiuni care (ne place sau nu, este o realitate) ar afecta negativ economia Republicii Moldova ?
– Pot să vă spun că eu m-am întâlnit, atât la Chișinău cât și la Moscova, cu numeroși oficiali ruși care mi-au arătat că înțeleg aspirația de integrare europeană a Republicii Moldova. Noi vom evita orice fel de tensiuni în relațiile noastre cu Federația Rusă, care este un stat important în regiune și cu care avem un trecut comun. Sunt ferm convins că cetățenii ruși și moldoveni așteaptă de la politicieni să construiască poduri, nu să restricționeze accesul pe ele. De altfel, în toate discuțiile pe care le-am purtat cu oficialii ruși, am propus să găsim lianturi care ne unesc, și ele există, numai trebuie văzute și folosite.
– Ce ne puteți spune despre proiectele, programele şi instrumentele de cooperare dintre Moldova şi NATO ? Este nivelul actual al colaborării dintre România și Moldova de natură să ajute la o mai bună percepție a parteneriatului cu NATO în rândul conaționalilor dvs.?
– Sunt binecunoscute activitățile noastre comune cu NATO, din ipostaza noastră de țară neutră. Militarii noștri participă deseori la acțiuni de menținere a păcii desfășurate sub egida NATO. Prin intermediul NATO ne instruim cadrele militare și polițienești. Apoi, tot cu ajutorul profesioniștilor din cadrul Alianței Nord-Atlantice am eliminat sute de tone de pesticide rămase pe teritoriul țării noastre din perioada sovietică. Eu sunt încrezător că asemenea acțiuni, dublate de o mai bună comunicare cu cetățenii noștri, o mai bună informare a acestora asupra acțiunilor comune și a obiectivelor finale a acestor acțiuni vor îndepărta prejudecățile care încă se mai pot întâlni la Chișinău, privind caracterul de inamic al Alianței Nord-Atlantice. Un prim pas în această direcție este recenta interzicere a simbolurilor sovietice. Se știe că ostilitatea față de NATO a fost cultivată intens în perioada sovietică, și simpla prezență a acestor simboluri se dovedește a fi anacronică și generatoare de spaime inutile.
– Recent au avut loc două reuniuni de lucru în formatul 5+2. Putem vorbi de oarece progrese în soluționarea conflictului transnistrean? Care ar fi, în opinia dvs. varianta de compromis în acest caz, având în vedere că subiectul a suscitat numeroase declarații la Chișinău, Moscova, dar și la București…
– Noi suntem dispuși să acordăm regiunii transnistrene o autonomie largă, pornind de la principiul de suveranitate al Republicii Moldova. Pentru noi este important ca statul să rămână integru și funcțional, ca Republica Moldova să rămână o țară democratică și să-și păstreze cursul de integrare europeană, deoarece pentru noi valorile europene se dovedesc a fi cu adevărat importante. Acesta este statutul de la care plecăm și suntem disponibili la negociere. Însă în ceea ce privește munițiile rusești depozitate la Colbasna și trupele care păzesc acele muniții, poziția Republicii Moldova rămâne neschimbată: Federația Rusă trebuie să își retragă trupele și armamentul, în conformitate cu angajamentele pe care și le-a asumat pe plan internațional, începând de la summit-ul OSCE de la Istanbul, din 1999. Iar acest angajament trebuie îndeplinit indiferent de modul în care decurg negocierile în formatul 5 +2.
– Odata cu revenirea lui Putin la Kremlin, crearea Uniunii euroasiatice pare să fi intrat în linie dreaptă. Dacă ne amintim de sfatul dat de fostul președinte – actual PM Medvedev – cum că locul Moldovei e în această Uniune, am putea anticipa că la un moment dat, R.Moldova va fi pusă să aleagă între Uniunea Euroasiatică şi UE. Este Republica Moldova pregătită să aibă o opțiune, sau ea se va contura în funcție de dinamica evenimentelor?
– Indiferent de greutățile prin care trecem, indiferent de nivelul și capacitatea de moment a instituțiilor și a funcționarilor noștri de a participa la procesul de integrare europeană, aceasta este singura cale care ne poate aduce prosperitate. Adoptarea valorilor europene ne va fortifica instituțiile și va pune în funcțiune mecanisme care, în definitiv, vor duce la ridicarea nivelului de trai, la o viață mai bună. Avem nevoie de efort și disciplină pentru a implementa programele pe care ni le-am asumat în fața Uniunii Europene, pentru a valorifica oportunităție ce ne sunt oferite de partenerii noștri europeni.
Da, e adevărat că unele grupuri politice din Republica Moldova încearcă să promoveze ideea integrării în așa-numita Uniune euroasiatică, care de facto există doar ca proiect pe hârtie a cărui concretizare ține de un time-line destul de incert. Este opțiunea acelor grupuri, și este democratic ca ele să își exprime public alegerea. Dar noi trebuie să ne concentrăm pe procesele de eurointegrare, întrucât am pornit aceste procese și trebuie să le ducem la capăt. Nu putem oscila la nesfârșit între două opțiuni de dezvoltare. Și nu ne vom întoarce din drum. În același timp, vom păstra relațiile prietenești, de cooperare economică și culturală cu statele CSI.
– În încheierea dialogului nostru, cum ați caracteriza pe scurt primele 100 de zile de mandat și cum vedeți Republica Moldova la finalul mandatului dvs. ?
– Părerile privind prestația mea de până acum au fost foarte diferite și eu am luat act de ele. Am primit și reproșuri îndreptățite la adresa mea. Dar sunt liniștit și mă pot concentra pe lucrurile pe care trebuie să le fac de aici înainte. Rațiunea mandatului meu de președinte este asigurarea în Republica Moldova a supremației legii și edificarea unui stat de drept.
În ultima perioadă, am acordat o atenție deosebită problemelor care frânează dezvoltarea instituțiilor statului: corupția, labilitatea sistemului judecătoresc și fragilitatea securității statului, în special cea energetică și cea financiar-bancară. Avem discuții intense cu toate instituțiile statului pentru remedierea acestor probleme și eu anticipez în acest sens rezultate bune, în timpul cel mai apropiat și nu doar la finalul mandatului.
interviu realizat de Lucia Coroiu & Gabriela Ioniță
[…] a cărui prezență ne onorează în mod real. Nu ratați, miercuri, 18 iulie 2012, un interesant interviu acordat în exclusivitate portalului powerpolitics.ro de către Președintele Republicii Moldova, […]