Rusia vrea păstrarea status quo-ului Moldovei și Transnistriei

April 20, 2016

PPW: – Este din ce în ce mai clar, și tot mai mulți experți occidentali par a fi de acord că Ucraina a fost abandonată, Uniunea Europeană având în prezent propriile sale probleme pe care, în mod vizibil, nu știe cum să le gestioneze. Cum se văd lucrurile de la Kiev ?

Andriy Voloshyn: – Eu cred că de la bun început Ucraina a fost abandonată, atunci când Rusia a anexat Crimeea și a început conflictul din Estul Ucrainei. Observ cum se trece prea ușor cu vederea existența Memorandumului de la Budapesta semnat de Rusia, SUA și Regatul Unit al Marii Britanii, state care au oferit garanții cu privire la securitatea Ucrainei. Rusia a încălcat acest Memorandum și celelalte țări nu au acționat ferm pentru a garanta securitatea Ucrainei, iar drept compensație țara noastră a primit ajutor umanitar minor. Înțelegem chiar faptul că, atâta timp cât Obama va fi președinte, nimic nu se va schimba, dar oricum, eu mereu aduc în discuție acest subiect și mulți politicieni americani, nu numai din zona republicană dar și din tabăra democraților declară faptul că Ucraina ar trebui să primească un ajutor mai mare.

Andriy Voloshyn is Ukrainian political scientist, writer and geopolitical expert. He is the author of ”Maidan and War in Ukraine. Geopolitical Thoughts” book. Also Andriy Voloshyn is co-founder of NGO “International Initiative to Support Ukraine”, adviser to Member of Ukrainian parliament, founder of geopolitical Center GRUNT.

Dacă puterilor occidentale le este frică de faptul că, prin acordarea sprijinului militar, războiul cu Rusia va lua proporții mai mari, atunci Ucraina ar putea să primească măcar un ajutor economic substanțial. Pentru Ucraina trebuie să avem un plan Marshal. Din punctul meu de vedere, fondurile acestea ar putea sprijini crearea de noi locuri de muncă, afaceri noi, locuințe noi pentru veteranii de război și persoanele strămutate din zona de conflict (al căror număr depășește 1,5 milioane). După aceea, prin creștere economică vom putea consolida armata proprie și alte sfere ale vieții sociale. Ucraina a reușit să își refacă armata într-un timp foarte scurt, apelând în acest sens la ajutorul voluntarilor și la sprijinul oamenilor. Din păcate,  resursele cu voluntari și oameni patrioți sunt limitate. Prin urmare, în timp ce prin aplicarea Acordurilor de la Minsk are loc așa numita ”încetare a focului” – cred că este momentul prielnic să ne concetrăm pe reforme și pe economie.

Subiectele despre Ucraina sunt mai rar abordate în UE din două cauze majore. Prima cauză este reprezentată de faptul că acum avem un conflict de mică intensitate, războiul  continuă, dar teritoriul pe care se desfășoară și scara la care are loc sunt limitate, așa că atenția presei este mult mai scăzută.  A doua cauză o reprezintă atenția îndreptată asupra altor probleme cu care se confruntă UE în prezent: criza imigranților, terorismul, diverse probleme ale statelor-membre.

PPW: – Apropo de Acordurile de la Minsk… Nu doar o dată am avut impresia că negocierile purtate acolo au fost mai degrabă niște acțiuni de PR în folosul anumitor lideri politici decât un real ajutor acordat rezolvării conflictului din Ucraina. Dvs. ce credeți ?

A.V.: – Cred că este corect ceea ce spuneți. De exemplu, Lukashenko, președintele Belarusiei, și-a îmbunătățit imaginea proprie în spațiul Occidental pentru faptul că, a pus la dispoziție platforma pentru încheierea Acordurilor de la Minsk.  De asemenea, a fost o modalitatea pentru liderii Franței și Germaniei de a demonstra țărilor pe care le conduc faptul că dețin capacitate de rezolvare a conflictelor, că sunt lideri diplomatici puternici.  Pentru Rusia, Acordurile de la Minsk reprezintă un instrument pentru a integra așa numitele Republica Populară Lugansk și Republica Populară Dnepropetrovsk (state teroriste, în viziunea mea) în sistemul politic ucrainean, care va fi pentru Ucraina un focar de infecție. Vă puteți imagina ca teroriștii să devină lideri regionali, să rețină bani din bugetul Ucrainei și să blocheze orice fel de stimuli oferiți Ucrainei, pe care Rusia nu le agrează (de exemplu, aderarea la NATO)? Ei, bine, asta a fost intenția!

Înțeleg faptul că multe state din UE doresc ca sancțiunile împotriva Rusiei să fie ridicate și consideră Acordurile de la Minsk ca fiind singura modalitate de a o face. Dar ucrainenii nu înțeleg posibilitatea ca să se desfășoare alegeri în zone controlate de teroriști, nu este corect să se ofere amnistie celor ce au ucis și au torturat civili ucraineni. Deci, acordurile de la Minsk pot fi considerate ca fiind o încetare temporară a focului (care sunt încălcate mereu de teroriști) dar acorduri fără viitor politic. În același timp, Ucraina simte sprijinul din partea unor țări ale UE, precum: țările baltice, în special Lituania, apoi Polonia, România, recent s-a strâns cooperarea și cu Turcia.

PPW: – Care este cea mai serioasă problemă cu care se confruntă Ucraina în acest moment?

A.V.: – În afara Rusiei – acest vecin agresiv, care reprezintă o pericol permanent la adresa securității statului ucrainean, încă mai avem mulți oficiali corupți, care se folosesc de diverse scheme de fraudă și furt, care blochează ascensiunea la conducere a unor oameni noi, blochează reformele. Apoi mari dificultăți există în sfera  judiciară și de aplicare a legii. Nu au fost pedepsiți oficiali corupți, hoți, trădători, în schimb adesea, asistăm la procese de judecată împotriva patrioților, procese intentate pe acuzații inventate și stupide.

PPW: – Din punctul dvs. de vedere, credeți că există vreo strategie viabilă prin care Kievul să-și recapete influența asupra Crimeii ? Are suficiente pârghii de politica internă (condiționări ale infrastructurii energetice și de transport care leagă Ucraina și Crimeea) sau externă (cooperare cu comunitatea euro-atlantică, în special Turcia) care să contribuie la îndeplinirea unui astfel de obiectiv major?

A.V.: – Această strategie aș denumi-o “blânda ucrainizare”.  Gânditorul geopolic ucrainean al sec. XX, Yurii Lypa a notat faptul că peninsula Crimeea reprezintă cheia către Marea Neagră, deținerea sa fiind esențială pentru a domina regiunea Mării Negre. Prin urmare, obiectivul geopolitic pe termen lung stabilit de Ucraina este de a recâștiga Crimeea. În prezent, este greu de închipuit faptul că aceasta poate fi recâștigată fără vreo acțiune militară, dar ar fi posibilă îndeplinirea acestui obiectiv pe termen lung, atunci când economia Rusiei și puterea militară a acesteia vor slăbi. Prin ocuparea Crimeii, Rusia a încălcat dreptul international și, prin acțiunile ei, a contrariat întreaga lume civilizată. Eu sunt convins de faptul că pe plan international nici o țară, doar cu excepția statelor-satelit ale Rusiei, nu consideră normală ocuparea Crimeii.

Eu sunt adeptul ideii pentru Uniunea Baltică – Marea Neagră, deci, chestiunea referitoare la Crimeea ar trebui păstrată în permaneță pe agenda regională. Rusia amenință nu doar Ucraina, dar și statele vecine, în mod special statele baltice, relațiile cu Turcia sunt și ele deteriorate, deci, ar fi favorabil pentru Ucraina să întărească cooperarea cu țările din zona Mării Baltice. Strategia “blândei ucrainizări” ar trebui să cuprindă sferele de activitate: informațională, politică, economică și culturală pentru a mări sprijinul Ucrainei din Crimeea. În prezent mulți cetățeni din peninsulă nu sunt bucuroși de situație.  Inițial, mulți oameni s-au gândit la faptul că separarea de Ucraina va aduce cu sine niște avantaje, dar fluxul turistic a scăzut drastic, prețurile au crescut și pentru majoritatea celor care nu sunt angajați în serviciile militare sau de stat viața nu s-a schimbat în bine.
De asemenea, un obiectiv important este de a face din Ucraina o țară înfloritoare și prosperă, pentru ca oamenii din Crimeea să înțeleagă cât de multe oportunități au pierdut. Dar, vorbind în mod realist, chiar dacă majoritatea oamenilor din Crimeea ar susține re-anexarea acestui teritoriu Ucrainei, în condițiile actuale ale influenței Rusiei, aceasta nu ar fi posibilă.  Deci, ar trebui să se producă slăbirea și distrugerea Rusiei (divizarea în câteva state), înainte ca Crimeea să revină  Ucrainei. În prezent, căderea Rusiei ar putea să pară imposibilă tuturor, dar spuneți-mi, au existat mulți oameni, care să fi prevăzut colapsul Uniunii Sovietice?

PPW: - Rada Supremă a Ucrainei a aprobat, la începutul lunii aprilie, demisia Procurorului General Viktor Shokin, un apropiat și aliat de cursă lungă al președintelui Poroshenko, dar care era perceput de Vest ca un obstacol în lupta împotriva corupției. Schimbă această demisie ceva în problemele din justiție ?

A.V.: – Demisia lui Shokin nu a fost o surpriză. Mulți membri ai Parlamentului ucrainian au susținut această demisie, chiar și ambasadorul american de la Kiev l-a criticat deschis în mai multe rânduri pe fostul Procuror General. Mult mai interesant este cine va fi noul procuror, însă. În funcție de asta vom putea vedea dacă se schimbă ceva sau nu. Observ că există candidați susținuți de opinia publică și există vechi birocrați, cum este  Sevruk  (adjunctul lui Shokin, care acționează în prezent în calitate de Procuror General interimar) care este acuzat de activiștii anticorupție ca fiind cel care a blocat concursul pentru angajarea în birourile Procurorului, așadar, oameni noi nu a fost anjagați acolo pentru că nu aveau girul său.

PPW: - Alegerile locale din Ucraina – potrivit mass-media germane – ar putea fi pretextul ideal, dacă vor fi confirmate că îndeplinesc standardele OSCE, pentru ridicarea totală sau măcar parțială a sancțiunilor impuse Rusiei. Ce părere ai ? Mai mult, crezi că în iunie vor fi alegeri locale în Donbas – asta însemnând și negocieri reușite ale Kievului cu separatiștii de acolo?

A.V.: – Eu cred că toți cei din Ucraina înțeleg faptul că nu este posibilă derularea unor astfel de alegeri. Eu mereu fac comparația cu ISIS, chiar dacă unora comparația li se pare exagerată. Vă puteți închipui alegeri organizate acolo conform standardelor OSCE? Același lucru este și cu Republica Populară Dnepropetrovsk, Republica Populară Lugansk, organizații teroriste conduse de Rusia (de altfel, în presa germana, în publicația Bild a existat un material bun despre influența Rusiei și conducerea pe care o exercită asupra acestor “republici”).  Poate  numai blocul opoziției (care în cea mai mare parte este format din oameni afiliați fostului președinte  Yanukovych) este interesat de organizarea de alegeri, deoarece acestea pot spori baza de alegători, și au existat zvonuri că liderul lor  Yurii Boyko și oligarhul Rinat Akhmetov pot deveni lideri ale acestor două regiuni conduse de grupări teroriste. Eu cred că Rusia poate schimba conducerea teroriștilor și fără alegerile organizate de Ucraina pentru a crea un simulacru de democrație. Moscova a numit la conducerea republicilor separatiste și a îndepărtat de multe ori oamenii arondați intereselor de acolo ale FR. Dar, chiar dacă se întâmplă așa, nu este posibilă organizarea alegerilor, majoritatea locuitorilor de acolo, acum, sunt speriați și îndoctrinați. Și cum rămâne cu oamenii de acolo nevoiți să fugă pentru că se aflau în pericol deoarece susțineau Ucraina?   După ce teritoriul este curățat de teroriști, ar trebui să treacă o perioadă înainte ca să fie organizate alegeri. Este foarte ciudat atunci, când oamenii afirmă contrariul, este chiar posibilă verificarea unui istoric al unui război similar și oricum ar fi, alegerile organizate sub presiunea unei arme nu pot fi alegeri corecte. Atâta timp, cât acolo teroriștii (separatiștii) fac legea, este imposibilă organizarea de alegeri democratice.

Recent (martie 2016) au avut loc o serie de alegeri locale în unele părți ale Ucrainei, în noul format de organizare, inclusiv în zonele din Donbass care nu sunt ocupate de separatiști. Legea privind alegerile locale a intrat în vigoare în iunie 2014 iar proiectul de lege privind statutul special al Donetsk și Lugansk People’s Republics a fost votat la data de 16 septembrie 2014, și este în conformitate cu o parte a prevederilor acordurilor de la Minsk. Votul, însă, a fost neconstituțional,  deoarece transparența acestui scrutin a fost zero și nu a fost, ca întotdeauna, un vot personal, nu există informații referitoare la cei care au votat și care nu. Această lege specială nu a fost și nu va fi în vigoare, ea prevedea prea multe aspect negative precum amnistia teroriștilor. Ideea unui statut special conferit regiunilor care în prezent sunt controlate de teroriști este foarte nepopulară în Ucraina. Deci, dacă ar fi pregătit un proiect de lege similar, acesta poate provoca o dezbinare imensă în Ucraina.

Referitor la OSCE – este bine știut că mulți ruși și susținători ai Rusiei lucrează acolo. Soldații ucraineni au raportat de foarte multe ori cazuri, când au fost vizitați de OSCE –  iar după aceea s-a tras asupra lor.  Pentru mulți pot părea lucruri stranii situațiile în care reprezentanții unei organizații onorabile să coopereze cu teroriștii, dar sunt raportate multe cazuri, recent a fost popular cazul, când reprezentanții OSCE au oficiat nunta unuia dintre teroriștii din regiunea separatistă.  Deci, imaginea acestei organizații nu este cea mai populară între ucraineni.

PPW: – Care credeți că sunt intențiile Rusiei referitoare la Republica Moldova și Transnistria ?

A.V.: – Eu cred că Rusia va face tot ce îi stă în putință pentru a păstra status quo-ul Republicii Moldova și Transnistriei în forma lui actuală. Atunci când Rusia a atacat Ucraina, au existat diverse opțiuni privind Transnistria. Eu înclin să cred că ei au luat în considerare și posibilitatea de a ocupa toată Ucraina de Est și Sud, inclusiv regiunea Odessa. În cazul în care ar reuși un astfel de demers, atunci ar putea înainta și anexa Transnistria sau să organizeze un referendum fals, ca și în Crimeea.  Acest scenariu a eșuat deocamdată și s-au limitat la Crimeea deoarece Rusia a primit un răspuns puternic din partea armatei ucrainene, a batalioanelor voluntare și a oamenilor obișnuiți.  În cazul regândirii acestui scenariu, Transnistria ar putea fi folosită ca fiind una dintre zonele din care ar ataca soldații ruși. În prezent, din punct de vedere militar nu este atât de important dar, în cazul în care Transnistria va începe să-și decidă independent traiectoria, Rusia, de asemenea, poate să intervină. Forțele pro-ruse sunt puternice în Moldova și acestea, împreună cu forțele pro-ruse din regiunea separatistă pot fi folosite ca instrumente de destabilizare și eșuare a demersurilor de integrare europeană a Moldovei.

PPW: – Poate constitui Crimeea pivotul unor constructii statale pe care Rusia să le edifice în perspectivă pe seama Ucrainei și Moldovei prin simularea unor regiuni cu potențial separatist (Transnistria, Novorusia)?

A.V.: – În filmul propagandist despre anexarea Crimeii - ”Crimeea – Drumul spre casă”, Putin a afirmat că a făcut din Crimeea o fortăreață. Poate că rușii au luat în calcul scenariul anexării zonei de sud și de est a Ucrainei. În acest caz, ei ar putea avea legătură terestră cu Crimeea.  Dar, acest scenariu a eșuat din prima mulțumită batalionului de voluntari ucraineni și a armatei și în al doilea rând, deoarece ideile lor referitoare la “spațiul rus”  și “Novorossiya” s-au dovedit a nu fi populare în aceste regiuni.  Novorossiya este un proiect eșuat și mulți experți ruși conștientizează acest lucru, în câteva regiuni din Ucraina sunt oameni pro-ruși, dar influența lor nu este semnificativă și scade mereu.

De asemenea, din punctul de vedere al Kremlinului, Crimeea acum este parte din Rusia, deci Moscova nu ar permite acesteia să devină independentă sau să devină parte dintr-un alt stat. Din punct de vedere politic, Crimeea se află la periferia Rusiei, din punct de vedere economic, ea este o povară pentru bugetul Rusiei, dar, din punct de vedere militar (în mare parte componenta marină) poate fi folosită împotriva Ucrainei sau a altui stat.   Novorossiya nu este o regiune, a fost un plan, un plan care a eșuat, acum au anexat Crimeea și stăpânesc zone din Donbass (Republica Populară Dnepropetrovsk, Republica Populară Lugansk) care nu sunt mai mult decât niște teritorii controlate de teroriști.

PPW: -  La final, dar deloc lipsit de importanță, cum comentați recenta demisie a premierului Yatsenyuk?

A.V.: – Acesta era previzibilă încă de la demisia procurorului general Shokin. Parlamentul  ucrainean s-a întrunit în sesiune și au votat pentru învestirea lui Volodymyr Groysman (ex-președinte al Parlamentului) pentru funcția de Prim Ministru. Deci, puterea prezidențială verticală va fi întărită, căci Groisman este considerat ca fiind unul din oamenii apropiați președintelui, cariera noului PM a fost favorizată de Poroshenko. Deși este cunoscut ca fiind un politician cu o optiune clar pro-occidentală, nominalizarea și votarea sa a fost primită cu scepticism de analiști și rămâne să vedem dacă va reuși să concretizeze o parte dintre reformele interne atât de necesare.

___________________

Andriy Voloshyn este politolog ucrainean, scriitor și expert pe probleme de geopolitică. El este autorul cărții ”Maidanul și Războiul din Ucraina. Idei geopolitice”. De asemenea, Andriy Voloshyn este co-fondator al ONG-ului  “Inițiativa internațională pentru susținerea Ucrainei”, consilier în Parlamentul din Ucraina, fondator al Centrului de studii geopolitice GRUNT.

                                                                                                                              interviu realizat de către Gabriela Ioniță

translated by Anca Uric

Leave a Reply