S-a lansat inițiativa privind demilitarizarea Mării Negre
July 12, 2016
Pe data de 17 iunie anul curent, am publicat un articol intitulat “Marea Neagră între militarizare si demilitarizare”. Din chiar introducerea textului sugeram conducătorilor vremelnici ai României să propună demilitarizarea Mării Negre ca alternativă la cursa înarmărilor.
Iată că la mai putin de o lună, ideea este rostită de un oficial. Nu însă de unul român, ci de primul ministru bulgar, dl. Boiko Borisov.
Este drept ca ea nu s-a întrupat într-un document diplomatic oficial adresat public aliatilor din NATO sau riveranilor Mării Negre, fiind doar rostita in cadrul unui discurs prilejuit de o vizita interna, dar exact aceasta este tehnica lansarii initiativelor exceptionale prin baloane de încercare si “scăparea” unor formule iconoclaste. De acum cuvântul “demilitarizare” la care, probabil, mai multi se gândeau dar nimeni nu avea curajul să il rostească, a fost spus de un înalt demnitar al unei țări mici, dar membre NATO si UE. Adesea, o asemenea rostire, fără de care nici un proces nu poate fi declanșat, este mai dificila si, in acest sens, mai importanta decât tot ceea de urmează.
Asta nu înseamna ca Marea Neagră va fi demilitarizată sau că un asemenea obiectiv s-ar atinge imediat. Asta înseamna, însă, că, mai ales dacă vor urma gesturi oficiale (ele poate se si fac deja cu discretie pe canale diplomatice), agendei răboinice a NATO i se va adăuga, eventual chiar facilitată de aceasta, o agendă alternativă de pace, despre care se va vorbi drept “inițiativa bulgară”.
Cum nimeni nu se poate opune pe față dorinței de pace, puterile războinice vor trebui să laude o atare initiativă măcar din vârful buzelor și să adopte o coregrafie care măcar să mascheze ipocrizia. In cancelariile occidentale se va discuta, fie si cu năduf, de “initiativa bulgară” iar la reuniunile internaționale fiecare va încerca să demonstreze că ea nu avansează din cauza celuilalt. In acest context se va crea șansa ca forma să genereze conținut si in final, chiar dacă nu va fi demilitarizare, măcar înlocuirea cursei înarmărilor cu echilibrul de forțe prin reducerea înarmării s-ar putea obtine, lăsându-se mai mult spațiu pentru iole, veselie și iubire.
După ce NATO a amânat, probabil înțelept, crearea unei flote fantomă în Marea Neagră la calendele grecești, România ar fi trebuit să lanseze rapid propria sa Ostpolitik (politica răsăriteană); desigur nu ca o variantă conciliatoristă la strategia cacialmistă de descurajare / intimidare a aliatilor săi, ci ca un element complementar care să garanteze că înțelegerile privind cooperarea între cei mari nu se vor face prin spatele și pe seama celor mici, și ca o asigurare că războiul ambițiilor globale nu se va purta până la ultimul…român. Nu a făcut-o. A făcut-o însă Bulgaria.
Adrian Severin
Leave a Reply