Sfârşitul lumii este aproape…la fel şi cei gata să profite de el !

December 6, 2012

Steve LeVine – guest contributor (Washington DC)

Haosul şi catastrofele, pe o scara largă, au produs multe dintre uriaşele averi ale istoriei: războiul, de exemplu, dar deasemenea perturbările produse de revoluţia industrială, revoluţia digitală şi mai recent – revoluţiile financiare. O mulţime de oameni au devenit bogaţi, alţii dimpotrivă, s-au trezit peste noapte ruinaţi.

Ce ne aduc schimbarile climatice ? În ultimele săptămâni, Agenţia Centrală de Informaţii, Agenţia Internaţională a Energiei şi Banca Mondială au lansat,separat, avertismente cumplite pentru civilizaţie privind ameninţările generate de temperaturile globaleîn creştere, într-un mod asemănător a ceea ce prezic de ceva timp oamenii de ştiinţă. Reiterând scenarii stabilite anterior de către Armata SUA, Organizaţia Naţiunilor Unite şi grupurile de reflecţie (think tank), noile rapoarte vorbesc despre slăbirea naţiunilor, migrația populațiilor şi agresivitatea bolilor. Se preconizează că locuri populate ar putea fi inundate, altele ar devenine nelocuibile din cauza fierbinţelii şi uscăciunii. Războiul ar putea izbucni drept în – şi pentru – locurile fertile.

Dar o astfel de catastrofă ar duce pe de o deoparte, la sfârşitul modului de viaţă si civilizatie aşa cum o ştim  noi, pe de altă parte un astfel de scenariu ar părea să fie o oportunitate excepţională pentru matricea unui “boom” în haosul deja clasic și o imbatabilă rază lungă de acţiune pentru investiţii. China ar putea imploda, preţul aurului ar putea creşte, Apple ar putea deveni, de asemenea, o tehnologie epuizată, probabilităţi… dar nu e nici un pariu mai sigur decât încălzirea planetei.

Unele întreprinderi au răspuns deja. În lume, vedem cum producătorii de automobile investesc în construcţia de maşini cu emisii scăzute de carbon şi în maşini electrice în California, China şi alte ţări, iar alte companii investesc miliarde de dolari în tehnologia vântului şi alte investiţii în energia verde. Acestea sunt, în esenţă principalele pariuri care vor încerca să scadă impactul schimbărilor climatice.

Avem, de asemenea, unele semne că perspicacitatea CEO din sectorul energetic are o acoperire mai largă. Odată cu topirea gheţii din zona Arctică, ExxonMobil, Statoil şi Total sunt în căutarea frenetică a unor oferte de petrol şi câmpuri de gaze accesibile, în special în Rusia şi Groenlanda.

Dar, hai să vorbim, chiar pe o scară mai largă. Ce se întâmplă dacă seceta loveşte masiv terenurile din Africa, subcontinentul indian şi sud-vestul SUA? Ce se întâmplă dacă mările vor înghiţi naţiunile insulare şi vor obliga la investiţii de mii de miliarde de dolari care să împiedice inundarea oraşelor, în special a metropolelor în care o mare parte din populaţia lumii trăieşte? Ce se întâmplă dacă, de exemplu, Canada şi Rusia vor deveni magneţi ai migraţiei la nivel mondial, deoarece, o lume mai caldă ar putea favoriza agricultura în regiunile acum mai reci ?  Există întotdeauna piraţi “iuţi de picior” care de obicei mizează pe astfel de tulburări. Dar nu ar putea și nu ar trebui să vadă de departe, cei aflaţi în poziţia de strategi în business un mod profitabil de a răspunde la aceste schimbări climatice ce pot duce la situaţii de urgenţă ?

Unde mint oportunităţile

“Sustenabilitatea”, devenită un “buzzword” pentru încercările de a reduce emisiile de carbon, a cuprins o mare parte din industria schimbărilor climatice. Consultarea schimbările climatice, de exemplu, este deja o afacere de un 1.9 miliarde dolari pe an, şi este de aşteptată să crească. Dar, în cazul în care, oamenii de ştiinţă cred că o oarecare parte din impact este deja ireversibilă, atunci reducerea emisiilor este doar o mică parte din oportunităţi. Restul îl regăsim în afaceri noi, ale celor care înţeleg mersul lucrurilor şi pot profita de pe urma impactului.

Într-un raport de anul trecut, la New York, Mercer a declarat că schimbările climatice sunt negative pentru investiţiile imobiliare în zonele joase şi de coastă, cum ar fi Bangkok, New Orleans şi Shanghai. Asta înseamnă că preţul pentru terenurile situate în zone care, în prezent,  sunt reci şi bogate în apă, va exploda. Deci, investitorii inteligenţi vor abandona pariurile lor curente din India, integral expusă şi nepregătită, şi vor pune pe masă dublu în Rusia. Ca un corolar, agricultura va deveni foarte rentabilă în Canada, şi falimentară în Africa şi America Latină.

La o privire panoramică, India, Indonezia, China, Arabia Saudită şi Brazilia (în această ordine) sunt cele mai riscante investiţii din G-20 pe care se poate paria într-o lume de fenomene meteo extreme, sugerează un raport din august 2011 dat publicităţii de către HSBC. (Asta-i drept, trei dintre ţările BRIC care au arătat o uluitoare putere de creştere economică în ultimii ani, ar putea fi învinse în deceniile următoare.). Cele mai puţin vulnerabile la regimul unei lumi racordate la alte coordonate climatice ar fi Canada, SUA, Japonia, Marea Britanie şi Coreea de Sud, din nou, în această ordine.

În ceea ce priveşte pariurile specifice, “adaptarea” afacerilor (un alt buzzword climatic) vor exploda. Cel mai mare câştig, pare mai probabil, în a doua jumătate a secolului, dar ar putea exista o mulţime de afaceri înainte. Investiţiile în infrastructură ar fi deosebit de mari în special, şi ar include noi facilităţi de protecţie împotriva vremii extreme, precum şi lucrări de consolidare a structurilor şi clădirilor existente împotriva furtunilor, a creşterilor de apă și inundaţiilor, călduri şi frigului extrem, sugerează raportul Mercer.

Pentru a avea o idee despre scara afacerilor implicate, uita-ţi-vă la uraganul Sandy, furtuna care a lovit coasta de est a SUA luna trecută. Estimările pentru reconstruirea caselor și a infrastructurii sunt de aproximativ 50 $ miliarde,  zidurile de protecţie dinspre mare propuse a fi ridicate pentru a preveni distrugerile în cazul unei alte furtuni identice sunt estimate de la 10 la 20 $ miliarde şi chiar mai mult. Deci, dacă avem investiţii între 50 şi 70 $ miliarde per uragan, se poate vedea cum o era de furtuni frecvente extreme ar putea fi o mină de aur pentru firmele de construcţii bine poziţionate. Ca un corolar, companiile de asigurare anticipativă ar ridica nivelul primelor de despăgubire şi ar câştiga rapid clienţi pe noua piaţă de afaceri ce s-ar derula în climatul extrem.

Dar ce spuneţi despre industria combustibililor fosili ? În cazul în care ţările se unesc în mod neaşteptat (puţin probabil, dar nu exclus) într-o acţiune globală puternică pentru a reduce factorii ce accelerează schimbările climatice, sectorul ar avea probleme, deoarece cererea va scădea și mii de miliarde de dolari băgaţi în investiţii ar putea fi blocaţi. Însă dacă lucrurile merg în continuare ca şi până astăzi, prognozele de Mercer relevă că, până în 2030, preţurile la petrol vor creşte cu 25%, cărbunele cu 60% şi gazele naturale cu 35%. Asta sugerează că investiţiile actuale în perimetre noi de explorare şi exploatare vor continua, în general, să dea roade bogate.

Dar un astfel de viitor poate fi mult mai complicat iar companiile vor trebui să aibă mai multa minte când aleg să se dezvolte într+o anumită regiune. De exemplu, echipamentele actuale petrochimice construite de Chevron şi ExxonMobil în Arabia Saudită ar putea fi un mare risc în cazul în care ţara devine aridă  cum se preconizează, iar ploile s-ar concentra pe arii ce ar duce la creşterea nivelului mării. Acelaşi lucru este valabil pentru rafinaria ExxonMobil din Fujian, China. Investiţiile în exploatarea gazelor de şist planificate în mai multe locuri la nivel mondial, vor deveni extrem de problematice, cu excepţia cazului în care companiile investesc în cercetare şi descoperă cum să le facă fără multă apă. Cu toate acestea, alte regiuni vor cunoaşte un boom economic din foraj de toate tipurile, în special zonele nordice, cum ar fi Canada, Rusia şi, desigur, zona Arctică.

Steve LeVine is the Washington correspondent at Quartz

PS: Acesta este primul dintr-o serie de articole ce explorează atent impactul schimbărilor climatice asupra economiei şi afacerilor.

Photo: imagine panoramica dinspre Golful Piersic asupra capitalei Qatarului, Doha, care în aceste zile este gazdă a UN Climate Summit 2012, dar şi unul din oraşele ce ar fi rapid înghiţite de ape odată cu creşterea nivelului mării.

Leave a Reply