ARHIVA Power&Politics World

Spectrul unei crize prefaţează întâlnirea bilaterală Putin – Merkel

November 13, 2012

Lucia Coroiu

Relaţiile dintre Rusia şi aliatul său cheie din cadrul Uniunii Europene (UE), Germania, par sa traverseze o perioadă de criză. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, va face săptămâna aceasta o vizită în Rusia pe fondul unei controverse in evoluția relațiilor bilaterale ruso-germane după încheierea mandatului predecesorului ei, Gehard Schroeder.

Consultările ruso-germane care debutează miercuri, 14 noiembrie 2012, la Moscova vor include si o intalnire bilaterala a preşedintelui Vladimir Putin şi a cancelarului federal Angela Merkel, intalnire ce se preconizeaza a se desfăşura, pentru prima dată după mulţi ani, pe un fond nefavorabil. Cauza neînţelegerilor: critica vehementă venită din partea Berlinului la adresa schimbărilor politice din Rusia. Punctul culminant al acestui proces a devenit adoptarea de către Bundestag a unei rezoluţii extrem de dure pe marginea situaţiei din Rusia.
Moscova respinge aceste critici şi promite ‘să monitorizeze cu atenţie’ ceea ce se întâmplă în Germania, notează  cotidianul rus Kommersant.

Miercuri, la Moscova, se va deschide Forumul societăţilor civile din Rusia şi Germania, intitulat ‘Dialogul petersburghez’, iar joi vor avea loc consultările cu participarea lui Putin şi Merkel.

Iniţial, autorităţile germane au criticat modul de desfăşurare a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale ruse, apoi au început să vină în mod regulat cu evaluări negative în legătură cu schimbările care au loc în Rusia.

Cel care a exprimat această tendinţă a fost coordonatorul guvernului german pentru cooperare cu Rusia, vicepreşedintele fracţiunii parlamentare a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Andreas Schockenhoff. Acesta a făcut o serie de declaraţii dure la adresa acţiunilor autorităţilor ruse, criticând noile legi privind mitingurile şi organizaţiile non-guvernamentale, reinstituirea pedepsei penale pentru calomnie, procesul contra Pussy Riot.

‘Autorităţile ruse nu doresc să intre în dialog cu societatea, iar Putin mizează pe represalii şi confruntare’, a declarat Schockenhoff în august, într-un interviu acordat Tagesspiegel. Mai mult decât atât, el a pus la îndoială oportunitatea existenţei ‘Dialogului petersburghez’, în condiţiile în care în cadrul lui, după părerea politicianului german, ‘nu are loc un schimb deschis de opinii între guverne şi reprezentanţi ai societăţii civile’.

La Moscova acest lucru a stârnit iritare. Reprezentanţi ai Ministerului de Externe al Rusiei au declarat că poziţia lui Schockenhoff ‘demonstrează trufie politică externă’ şi că ‘Dialogul petersburghez’ va continua, indiferent de participarea sau nu a deputatului german. ‘Câinii latră, caravana trece’, au punctat sursele.

În octombrie, conflictul generat de afirmaţiile lui Schockenhoff a escaladat într-un scandal diplomatic. Drept replică la remarca politicianului cu privire la faptul că ‘Rusia riscă să-şi piardă influenţa în problemele globale’, Ministerul de Externe al Rusiei a contestat ‘eficienţa’ politicianului german, acuzându-l de ‘defăimare’. MAE rus a declarat că nu vede în Schockenhoff o persoană oficială împuternicită să facă declaraţii în numele guvernului german, nici pe marginea politicii externe, nici a relaţiilor bilaterale ruso-germane.

Cel care a dat replica MAE rus a fost secretarul de presă al cancelarului german, Steffen Seibert. ‘Nu orice declaraţie sinceră sau critică la obiect este defăimare. Coordonatorii din cadrul guvernului german sunt numiţi la Berlin, nu în străinătate’, a spus Seibert.

Obţinând un sprijin atât de evident, la sfârşitul lui octombrie Schockenhoff a înaintat în parlamentul german cea mai dură rezoluţie din ultimii ani cu privire la situaţia din Rusia. ‘Cu profundă îngrijorare Bundestagul constată că, după revenirea lui Vladimir Putin în funcţia de preşedinte, au fost adoptate măsuri legislative şi juridice menite să întărească controlul asupra cetăţenilor activi şi care atestă un curs de confruntare cu criticii puterii‘, se spune în documentul aprobat de Bundestag vinerea trecută. Rezoluţia o îndeamnă pe Angela Merkel să abordeze aceste subiecte în timpul negocierilor de la Moscova şi să consolideze contactele cu elitele liberale şi de opoziţie din Rusia.

Guvernul german a ţinut cont de părerea parlamentarilor. Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung a publicat luni un articol semnat de ministrul de externe german Guido Westerwelle, în care se spune că Berlinul ‘va urmări cu foarte mare atenţie’ acţiunile autorităţilor ruse în domeniul drepturilor omului. ‘Relaţiile parteneriale nu presupun renunţarea la critică’, a atenţionat autorul articolului.

Moscova respinge categoric criticile din partea Berlinului. ‘Evaluările Bundestagului nu au nicio legătură cu realitatea. Aceasta este o reacţie evident exagerată, caracteristică pentru actuala clasă politică germană’, a declarat vicepreşedintele Comisiei pentru probleme externe din cadrul Dumei de Stat, Viaceslav Nikonov. Drept replică la atenţionarea lui Westerwelle, Nikonov a promis că şi Moscova ‘va monitoriza cu atenţie modul în care în Germania şi în alte ţări ale UE se respectă drepturile omului’.

În trecut, pe vremea cancelarului social-democrat Gerhard Schroeder, Germania era unul din cei mai buni prieteni ai Rusiei în Europa, o relație bazată mai ales pe considerente pragmatice, adică nevoia de energie și pe legăturile personale bune dintre Schroeder și Putin. Fostul cancelar l-a numit odată pe liderul rus „un democrat fără cusur”.

Relațiile ruso-germane au luat un alt curs după venirea la putere a Angelei Merkel, susţine Constanze Stelzenmueller, expertă la Fondul Marshall German. Stelzenmueller spune că germanilor le place să numească relația cu Rusia „strategică”. Asta înseamnă că Germania și Rusia nu prea au în comun valori, dar Germania are nevoie de Rusia în anumite privințe. Rusia nu este nici prietena, nici aliata Germaniei.

Cam o treime din gazele naturale consumate în Germania se importă din Rusia. Merkel a făcut eforturi de a reduce dependența energetică de Rusia și a îmbrățișat pe urmele Suediei și Poloniei o politică europeană care irită Moscova, Parteneriatul Estic, culminând cu vizita din vară în R.Moldova, o țară despre care revista „Economist” a scris în acest context că era „de multă vreme șicanată de Rusia”.

Asemenea gesturi germane față de vecinii Rusiei – inclusiv criticile acerbe la adresa Minskului – sunt urmate acum de raportul Schockenhoff, ale cărui concluzii deloc măgulitoare pentru Kremlin, Merkel ar putea să le discute vineri cu Putin.

Edward Lucas, editor al revistei „Economist”, critic fervent al Kremlinului și autorul unei cărți despre relațiile Rusiei cu Occidentul, susţine că noua îndrăzneală germană față de Moscova semnalează că în partidul de guvernământ german, CDU, unii și-au pierdut răbdarea față de Putin. Lucas a spus că asemenea schimburi de replici ascuțite între Moscova și Berlin erau de neconceput în trecut și anticipează că această săptămână, când Merkel merge în Rusia, va fi cea mai importantă pentru relațiile ruso-germane din ultimul deceniu.

Privitor la latura mai puţin formală, presa germană îşi aminteşte despre o vizită a Angelei Merkel la Moscova, când Putin, pe vremea aceea premier, nu numai că a întârziat ca de obicei, mai mult a venit însoţit de labradorul său favorit Koni care nu s-a sfiit să se așeze lângă cancelarul german, deși delegația de la Berlin prevenise gazdele că Merkel se teme de câini. Povestea a avut un final fericit, cancelarul Merkel împrietenindu-se cu favorita premierului rus, iar rezultatul discuţiilor fiind pe placul ambelor părţi, ceea ce nu ştim dacă va mai fi posibil şi acum.

One response to “Spectrul unei crize prefaţează întâlnirea bilaterală Putin – Merkel”

1. Spectrul unei crize prefaţează întâlnirea bilaterală Putin – Merkel « lucia beiu says:

   February 19, 2014 at 9:01 pm

   […] http://powerpolitics.ro/spectrul-unei-crize-prefateaza-intalnirea-bilaterala-putin-merkel/ […]

   Reply