Vitalie Marinuță: ”Transnistria nu va fi un al doilea Kaliningrad”

January 12, 2014

Ministrul Apărării din Republica Moldova, Vitalie Marinuță, este ceea ce îndeobște numim un profesionist prin excelență, astfel că dialogul cu domnia sa despre armata celui de-al doilea stat românesc, colaborarea cu NATO și Rusia sau soarta Transnistriei s-a dovedit a fi unul cel puțin interesant.

- Domnule ministru, aş dori să începem acest dialog prin a vă întreba cum aţi caracteriza colaborarea cu Ministerul Apărării de la Bucureşti în anul care s-a încheiat recent ?

 - Anul 2013, în opinia mea, pe segmentul colaborării bilaterale cu colegii din Armata română a fost unul dintre cei mai eficienţi şi fructuoşi ani din ultimul deceniu, sub toate aspectele. Calificativul respectiv derivă nu doar din cele două acorduri, care au fost semnate la Bucureşti, la 2 decembrie 2013, cu omologul meu Mircea Duşa. Dacă pot să mă exprim aşa, semnarea acestor două documente a fost un punct culminant în dialogul nostru bilateral pe parcursul anului trecut, când după o pauză de câţiva ani, s-au reluat aplicaţiile bilaterale cu implicarea efectivelor, atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât şi cel al României. În cadrul vizitelor şi întrevederilor la diferite nivele au fost trasate unele proiecte de perspectivă, a căror implementare se va derula chiar începând cu anul curent. Mă refer, în primul rând, la cele ce ţin de domeniile de instruire, educaţional, logistic, etc. Sunt ferm convins că tempoul, care l-am avut pe tot parcursul anului 2013 în colaborarea noastră cu colegii români, va fi menţinut şi în anul curent.

- Aveţi o relaţie bună cu ministrul român al Apărării (sau mai exact una la fel de bună ca aceea pe care o aveţi cu colegii dvs. de peste Ocean – mi-am permis să îi numesc colegii dvs. deoarece, deşi puţini ştiu, sunteţi printre cei care şi-au creat simpatii şi contacte importante şi stabile cât aţi fost în America)?

 - Cu domnul ministru Mircea Duşa am o relaţie foarte bună atât sub aspect profesional, ca între doi miniştri, cât şi sub aspect personal. De câte ori l-am contactat sau am discutat ne-am înţeles perfect. Şi, cred eu, anume aceste relaţii, care s-au stabilit între noi, au contribuit la impulsionarea relaţiilor bilaterale dintre cele două armate.

- Mi-e greu să cred că Moscova surâde fericită la declaraţiile dvs. cu un pronunţat caracter patriotic şi la buna colaborare cu partenerii din NATO. Dvs. cum aţi caracteriza relaţiile în domeniu militar dintre Federaţia Rusă şi Rep. Moldova?

 – Ştiţi, din prima zi, când am fost investit în funcţia de ministru al apărării, am declarat că tot ce voi face va reieşi din interesul naţional al Republicii Moldova. Şi acest credo al meu l-am păstrat şi-l voi respecta întotdeauna, chiar atunci când nu voi mai fi în funcţia respectivă. Pe tot parcursul anilor de aflare în funcţie m-am străduit să am relaţii bune cu toţi omologii cu care am avut întrevederi sau discuţii, indiferent de unde erau – Vest sau Est. Discutând şi cu unii, şi cu alţii, întotdeauna am promovat interesele Republicii Moldova. Mă bucur că în marea majoritate a cazurilor am găsit o limbă comună şi căi de soluţionare a multor probleme şi de realizare a proiectelor bilaterale. De exemplu, în colaborarea cu NATO pentru suport, este în plin proces de implementare proiectul de distrugere a circa 1270 tone de pesticide solide din 20 de raioane ale Republicii Moldova. Pentru realizarea fazei finale a Proiectului, prin intermediul Fondului de încredere NATO/PfP, au fost colectate circa 2,2 milioane de euro, dintre care 325 mii euro reprezintă contribuţia tarii noastre, restul banilor fiind donaţi de România – stat pilot al Proiectului – Belgia, Norvegia, Irlanda, Cehia, Turcia, Bulgaria, Luxemburg, Estonia, Finlanda şi Lituania. Şi la capitolul respectiv pot aduce încă foarte multe exemple de colaborare reciproc avantajoasă atât cu Alianţa Nord-Atlantică în ansamblu, cât şi cu statele membre, în particular.

Dacă însă e să ne  referim la colaborarea bilaterală în domeniul militar cu Federaţia Rusă, atunci trebuie să punctez că este una modestă, limitându-se, mai mult, la misiunea de pacificare din zona de securitate din raioanele de est ale Republicii Moldova. Chiar şi în cadrul întrevederilor cu omologul meu rus, Serghei Şoigu, ne-am focusat mai mult pe problematica acestei misiuni și a chestiunilor ce ţin de prezenţa trupelor  ruse pe teritoriul nostru, evacuarea lor şi a armamentului de la depozitul de la Colbasna. 

- 2013 a fost un an plin de evenimente pentru Armata Republicii Moldova, numeroase participări la exerciţii militare internaţionale, alăturarea de Forţele NATO (KFOR) în Kosovo. Putem denumi asta un an bun. Aveţi vreun obiectiv neîndeplinit care să vă nemulţumească în acest moment?

 – Anul care s-a scurs, într-adevăr a fost unul bun, în opinia mea, pentru Armata Naţională. Am continuat procesul de reformare şi modernizare a unităţilor şi instituţiilor militare conform standardelor occidentale, am implementat noi programe de instruire a trupelor, s-a lucrat foarte mult asupra unor acte legislative, mă refer, în primul rând, la proiectul Codului militar, care urmează să fie transmis în Guvern şi Parlament, etc.

Mai mult, pe parcursul anului 2013 am reuşit la maxim să îndeplinim programul de instruire a trupelor şi nu doar a celor de infanterie, speciale sau de menţinere a păcii, dar şi a celor de artilerie, apărare antiaeriană, etc. Lucru, care în anii precedenţi nu ne cam reuşea. Dar, cu toate că sunt optimist, nu pot susține că ne-a reuşit chiar totul în anul care s-a scurs. Cred că obiectivele realizate au fost în proporţie de 70 – 75 la sută din cele trasate. Sunt şi unele cauze obiective, cum ar fi finanţarea insuficientă a armatei, cât şi unele subiective.

Dacă e să vorbesc mai la concret la capitolul obiective neîndeplinite, atunci aş menţiona proiectul ce ţine de construcţia locuinţelor de serviciu pentru personalul militar. Practic suntem pe ultima sută de metri la capitolul perfectării caietului de sarcini, dar acest proces a fost unul prea lung. Mă aşteptam la o evoluţie mai rapidă. Şi nu este vina noastră, aşa sunt procedurile la noi în ţară. Dar sunt ferm convins că şi acest proiect va demara în curând şi vom reuşi să soluţionăm, parţial, una din cele mai dureroase probleme pentru armata moldovenească – asigurarea cu spaţiu locativ a militarilor. Ea devine şi mai acută acum, când intenţionăm cu timpul să trecem complet la o armată profesionistă.

- Deoarece am amintit de acordul de participare la trupele KFOR din Kosovo, au existat la momentul respectiv (al anunţului făcut de asistentul Secretarului General al NATO, Gabor Iklody) voci la Tiraspol care au acuzat că aceasta contravine statutului de neutralitate al Rep. Moldova. Cum comentaţi?

 – Cu părere de rău, la noi statutul de neutralitate este ca un as, care este scos din mânecă de fiecare dacă când unele forţe politice sau unii indivizi nu au alte argumente pentru a-şi motiva un discurs propagandistic. Republica Moldova este membru al ONU, organizaţie care a mandatat Alianţa Nord Atlantică pentru a conduce operaţiunea KFOR. Deci sub acest aspect totul este perfect legal.

Mai mult, în timpul vizitei mele oficiale în Serbia, unde a fost semnat şi Acordul de colaborare în domeniul militar dintre două state, autorităţile de la Belgrad au salutat decizia ţării noastre de a detaşa un contingent militar în Kosovo. Acest fapt a dat peste cap toate declaraţiile unor forţe politice de la Chişinău sau Tiraspol, care strigau la fiecare colţ că decizia respectivă va afecta relaţiile dintre Republica Moldova şi Serbia. Dimpotrivă, relaţiile bilaterale au devenit mai trainice cu o perspectivă clară de ascensiune în viitor.

- Una din misiunile de bază ale Armatei Naţionale a Republicii Moldova  este menţinerea păcii în Zona de Securitate, în componenţa Forţelor Mixte de Menţinere a Păcii dislocate în raioanele de est ale Republicii Moldova. Care este situaţia în prezent şi cum credeţi că vor evolua lucrurile anul viitor?

 – Situaţia din zona de securitate este una sub control, în pofida intenţiilor unor forţe de a o tensiona permanent lucrurile prin introducerea unor posturi neautorizate. Republica Moldova întotdeauna a optat pentru soluţionarea paşnică a diferendului transnistrean, reieşind din integritatea teritorială a ţării noastre.

Dacă e să vorbim doar de aspectul militar, cu alte cuvinte, misiunea de pacificare, atunci vreau să reiterez o dată în plus, poziţia noastră. Considerăm că formatul actual al acestei misiuni, cel cu implicarea contingentelor militare, s-a consumat. Noi optăm pentru înlocuirea forţelor militare cu un contingent internaţional de observatori, deoarece evoluţia evenimentelor din ultimii ani ne demonstrează că situaţia de criză/conflict, care a fost la începutul anilor 90 al secolului trecut nu mai există şi prezenţa trupelor deja deranjează locuitorii de pe ambele maluri. Dar, mai repet încă odată, chiar şi schimbarea formatului trebuie făcută doar în urma negocierilor în formatul 5+2.

- Recent, liderii din Transnistria au mai făcut un pas spre Rusia anunțând că vor adopta legislaţia rusă. Iar opţiunea lor pentru Uniunea Eurasiatică pare de la sine înţeleasă.  Va fi Transnistria un nou Kaliningrad (inclusiv prin instalarea unui sistem de rachete balistice) ? Sau cărţile / opţiunile de soluţionare a acestui conflict sunt toate încă pe masă?

 – Nu vreau să comentez deciziile adoptate de cineva şi în interesul cuiva. Raioanele din aşa numita regiune transnistreană sunt parte a statului Republica Moldova, recunoscut de comunitatea internaţională, inclusiv Federaţia Rusă. Şi indiferent de deciziile adoptate de unele structuri separatiste, al doilea Kaliningrad în regiunea respectivă nu va fi.  Problema transnistreană va fi soluţionată având în vedere interesul cetăţenilor Republicii Moldova şi nu a unor indivizi, care folosindu-se de situaţia creată, încearcă să-şi rezolve unele mendre personale.

- Ce dorință / obiectiv prioritar şi-a pus Ministrul Vitalie Marinuţa pentru 2014?

 – Să fie pace şi stabilitate, deoarece numai în asemenea condiţii vom reuşi să materializăm toate proiectele atât profesionale, cât şi personale.

 interviu realizat de Daniela Moldoveanu

Photo by vitaliemarinuta.md

One Response to “Vitalie Marinuță: ”Transnistria nu va fi un al doilea Kaliningrad””

  1. [...] interviu acordat portalului Power&Politics World, Marinuță a discutat despre colaborarea dintre Ministerul Apărării din Rep. Moldova și cel din [...]

Leave a Reply