Vosganian ouă. (cu accent pe ”ă”)

October 5, 2017

Acum, să-l faci public pe Varujan Vosganian un incult, analfabet, tărtan obscurantist e o nerozie. Într-adevăr, a făcut o declarație aș zice prolixă, dat fiind faptul că a ajuns cu fiscalizarea oului dincolo de crepusculul discursului politic în care economia și proza se scuipă una pe alta. Cred că ouăle stau cel mai bine în cofrag, în cuibar, în tigaie sau în aluat.

Cum ar fi să impozităm și cotcodăcitul găinii? Asemenea perorații duc în derizoriu programul de guvernare al PSD, dacă există așa ceva. Ouăle (despre care cu vervă hărțuitoare face vorbire monșer Vosganian) trebuie lăsate în pace, mai ales dacă vorbim de ouăle găinilor personale ale țăranului care-și hrănește zilnic găinuțele pentru un ouț, două din care să-și prepare tăiței, un cozonac, un ochi de ou sau eu mai știu ce alte mâncăruri cotidiene. Acum din toată sărăcia omului și oul să i-l impoziteze? Fiscalizarea serviciilor, a mărfurilor, a schimburilor de pe piață etc. e crucială pentru buna guvernare și propășirea economică a unui stat. Dar nu poți să smulgi oul din găină sau din cămara omului doar pentru ca tu guvernant să-ți acoperi scobiturile din bugetul de stat. Și alea scobite de niște netrebnici.

Fiindcă umblu prin casele multor oameni din mediul rural, am întâlnit bătrânei octogenari care-și prepară tot la 3 zile propria pâinică într-un cuptor de pământ. Și Doamne că de fiecare dată îmi rup și mie câte o bucată pe care mi-o pun la pachet. Însă uneori mai mănânc și cu ei la masă. E un interviu cu istoria, simplitatea, cadența sufletească a creștinului. Îmi amintesc, tot aici, de bunica mea sărmana, care-și culegea ouțele din cotarca unde era cuibarul găinilor vara. De fiecare dată mă îndemna să le culeg cu grija unui bijutier. Era atât de bucuroasă de parcă se implinise o rugăciune.

L-am cunoscut pe dl. Vosganian la o întrunire politico-culturală în București, acum 4 ani. Omul are, ce-i al lui e-al lui. Se vede de la o poștă distanța intelectuală dintre el și unul ca și Tăriceanu. Însă un intelectual trebuie să înțeleagă că înțelepciunea rezidă în tăcere și apriorism. Adică să gândești înainte de a vorbi.
Credeam că ungerea cu mir sub cupola Senatului ar avea un oareșce efect asupra sinapselor și a musculaturii limbii. Însă dl. Vosganian dovedește contrariul.

Dânsul publicase acum 8 ani o carte pe care o citisem cu plăcere, intitulată: ”Cartea Șoaptelor”, în care cu duioșenie ne face următoarea destăinuire: ”În copilărie am trăit într-o lume a şoaptelor. Ele se rosteau cu băgare de seamă. Abia mai târziu am aflat că şoapta are şi alte înţelesuri, cum ar fi tandreţea sau rugăciunea.” – Probabil că la vârsta dânsului, prin tot stresul datorat clinchetului fieros de cătușe a început să audă tot mai multe șoapte. Însă nu pe cele potrivite.

Adrian Seres

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Ne-am mutat! Aici puteți accesa în continuare arhiva PPW. Click aici pentru noua versiune a Power&Politics World sau accesați adresa www.powerpolitics.ro/new