ARHIVA Power&Politics World

Brexitul, aceasta verigă slabă a axei București-Londra-Washington

September 10, 2016

Trăind în Marea Britanie, citesc în principal știrile furnizate de presa din UK, o categorie de știri pe care le-am urmărit și le urmăresc în continuare cu precădere fiind știrile economice.

Așa cum era de așteptat, după 23 iunie anul acesta, în presa din Marea Britanie categoria acesta de știri economice a devenit aproape sinonimă cu categoria știrilor despre Brexit! Astfel, am putut remarca că nu trece zi de la bunul Dumnezeu în care jurnaliștii din Regat să nu ne spună ce mai face sau cea mai zis X sau Y în legătură cu Brexitul, dar și cum, atât la nivelul Marii Britanii cât și al majorității satelor membre UE, echipele de negociatori se pregătesc de marea negociere.

În acest context aflu că nu numai Franța, Italia, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Austria, Danemarca, Finlanda, Spania, Malta, Cipru sau Grecia și-au stabilit echipe de negociatori și și-au făcut deja publice prioritățile în procesul de negociere cu Marea Britanie privind Brexit-ul, dar și mai toate țările din fostul bloc comunist și-au desemnat echipele de negociatori și foile de parcurs pentru negocierile pe marginea Brexit-ului. Citesc aproape zilnic în presa din Regat cum în Lituania, Estonia, Letonia, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia ori Ungaria se pun în discuție publică diversele obiective pe care fiecare țară în parte le urmărește în contextul negocierilor generate de Brexit, ori mai aflu ce a mai zis șeful echipei de negociere ori vreun oficial al vreunei țări UE legat de efectele ieșirii Marii Britanii din Uniune.

Astfel, am putut constata că până și țările asociate cum ar fi Norvergia sau Elveția au echipele de negociatori stabilite și gata de a începe discuțiile cu Marea Britanie de îndată ce aceasta va activa celebrul Art. 50.

Acum, cu voia dumneavoastră, am și eu câteva întrebări: România are echipa de negociatori pregatită să negocieze Brexit-ul sau ei nu i-a spus nimeni că are și ea are dreptul la a-și negocia interesele naționale? Asta, desigur, dacă mai avem interese naționale… Nu de alta, dar nu am auzit nimic despre așa ceva în presa din România. Nicio știre, nimic! Știu, este mai important plagiatul lui Ponta și noul dosar de mare corupție în care acesta este inculpat pentru că, în an electoral, a îndrăznit să adune capital politic prin aducerea în țară a lui Tony Blair.  Știu că atât pentru presă cât și pentru omul de rând este mai importantă păruiala politică internă decât ce negociază unii cu alții pe cine știe unde prin lume. Doar că aceste discuții vizează și România și vor avea impact direct și asupra vieții românilor afectând deopotrivă atât viața economică, socială, cât și politica din România.

Hai totuși să admitem că, printr-o minune, aceasta echipa există și este și gata pregătită, doar că presa din România a fost preocupată de altele decât de Brexit! În acesta situație întrebările firești ar fi:

1.  Din cine este formată acesta echipă?

2.  De cine este ea condusă?

3.  Și mai presus de toate: care sunt obiectivele principale ale României în contextul acesta al apropiatelor negocieri cu Marea Britanie pe fondul Brexitului?

Așadar, după cum reiese până în prezent din surse deschise, pe lângă negocierile purtate la nivel central, la Brussels, fiecare țară în parte își are pregatită propria echipa de negociatori și propria agenda de negociat. În acest context, România este pregatită și ea, sau așteaptă cumva o lista dictată de la Brussels prin care i se va aduce la cunoștință ce anume trebuie să spună și cum anume trebuie să voteze? Ce va face dacă, Doamne ferește!, va primi, în loc de una, mai multe liste de la mai mulți “aliați”/”parteneri” strategici iar interesele acestora vor fi divergente? Pe care o va alege România ca fiind prioritară? Oare realizează careva că pentru România negocierile despre Brexit înseamnă de fapt negocierile despre cum, în ce condiții si de la ce dată faimoasa axă  București-Londra-Washington încetează a mai exista? Admițând desigur ca acesta axă chiar a și existat vreodată, dincolo de imaginația bahică a unor lideri autohtoni….

Sorin Ardelean