ARHIVA Power&Politics World

”Demoralizanta” casă-pagodă a ministrului Shoigu

October 30, 2015

 În topul revelațiilor acestei săptămâni  se află, desigur, acuzațiile de corupție la adresa Ministrului rus al Apărării, Sergey Shoigu. Nicio publicație occidentală ”respectabilă” nu a ratat subiectul. Sau mai exact au preluat prin copy/paste un articol publicat pe blogul opozantului rus Alexei Navalny, la rândul său preluat de pe blogul lui G. Alburov. Cu ceva excese rusofobe în presa din România.

Cei doi pretind că în lupta lor anti-corupție au descoperit şi prezentat lumii domeniul cu „palatul” sau ”căsuța-pagodă” din Rublyovka a ministrului apărării din Rusia, Sergey Shoigu, în valoare de 18 milioane $ (respectiv 12 milioane de lire sterline). Din ancheta senzațională mai aflăm că domeniul ministrului Shoigu a rezultat din achiziționarea a două parcele învecinate – 1.768 mp și 7.232 de metri pătrați (în total 9000 de metri pătrați) aflate în cel mai select cartier din districtul rezidențial Odintsovsky – Barvikha. Terenurile au intrat in posesia familiei Shoigu în luna noiembrie 2009, fiind cumpărate de studenta Xenia Sergeevna Shoigu – fiica lui Sergey Shoigu, aflat la acea vreme la vârful Ministerului pentru Situații de Urgență din Rusia. Alburov susține că fiica lui Shoigu tocmai îşi facuse majoratul (18 ani) și, prin urmare, proprietatea a fost achiziționată pe numele ei ca să nu fie trecută în declarația de avere al tatălui său. ”„De unde are o studentă în vârstă de 18 ani suma de 9 milioane de dolari pentru tranzactia cu terenurile? Și de unde alte 9 milioane pentru construcția palatului ?” se întreabă aparent justificat investigatorul Fondului anti-corupție al lui Navalny. Ulterior, domeniul a fost vândut unei alte persoane, Elena Antipina, care ar fi de fapt cumnata ministrului Shoigu, din motive lesne de anticipat susține Navalny.

1. Mutarea atacurilor propagandistice împotriva ministrului Shoigu era previzibilă. Atât de previzibilă, încât îmi vine să cred că strategii de comunicare americani sunt într-o gravă și deja plictisitoare criză de creativitate. După ce campaniile furibunde împotriva ”țarului” Putin s-au dovedit un bun catalizator, care i-au dus ratingul de susținere din partea populației Federației Ruse la aproape 90% (plus ajutorul declarat oficial al unor figuri politice importante din Europa), propaganda americană a atacat cu aplomb armata. Întâi a lăudat-o (pentru ca Departamentul Apărării a US să-și primească creșterile de la buget solicitate), apoi cu același elan a trecut la critici. Numai că ”ineficienta și prost dotata” armată rusă nu a dat semne că reacționează în vreun fel nici la laude, nici la critici, ci și-a văzut mai departe de ale sale. Desigur, în timp ce Forțele AeroSpațiale ruse își adjudecau niște rezultate concrete pe frontul din Siria. Spre frustrarea prost mascată a americanilor, care s-au văzut nu doar scoși parțial din joc, dar și ironizați de președintele Putin. Plus ceva ”war-show”, binevenit pentru contractele de vânzare de armament ale Rusiei. În aceste condiții, următoarea țintă era logică. Un atac propagandistic demoralizator împotriva șefului forțelor militare ruse, acuzații de corupție împotriva unui aliat loial (rețineți – loial !) al lui Putin, politicianul cu cea mai discretă activitate politică din ultimii 25 de ani, dar cu rezultate palpabile la cârma a două ministere, fapt care l-a situat mereu în ultimii ani în Top 5 a celor mai bine cotați oameni politici din Rusia. Un lider aflat pe lista scurtă a posibililor înlocuitori ai lui Putin (cu doar câteva luni în urmă ratingul său ajunsese pe undeva pe la 30%).

Acum dacă am lămurit Cine și De ce e Shoigu o țintă, să explicăm și de ce nu funcționează în esență atacul împotriva sa.

2. În mod evident, articolul lui Alex Navalny este destinat ”consumului” extern, popularitatea sa în Rusia având un nivel redus. Descoperirea cunoscutului activist (susținut de Occident, condamnat în Rusia pentru corupție la 3,5 ani de închisoare cu suspendare) vine în contextul în care fratele său, Oleg Navalny, condamnat în același dosar pentru fapte de corupție, ar putea fi mutat din colonia de muncă (în care își ispășește pedeapsa de 3,5 ani de închisoare cu executare) într-un penitenciar de maximă securitate, ceea ce i-ar înrăutăți situația în mod semnificativ.

3. La mijlocul lunii octombrie, VTsIOM a dat publicității un sondaj conform căruia o treime din ruși cred că din punct de vedere militar națiunea lor este cea mai puternică din lume. Treizeci și două de procente dintre respondenții la sondaj s-au declarat de acord că Rusia se află între cele mai puternice state din lume, comparativ cu doar 5 la sută cât mai credeau asta în 1990, după destrămarea URSS. Alți 49% sunt siguri că forțele armate ruse sunt printre cele mai puternice de pe planetă, în comparație cu 21% în 1990. Întrebați dacă guvernul cheltuie excesiv pentru armată, 52% dintre cei chestionați au declarat că guvernul nu cheltuie încă suficient din cât ar fi necesar, 35%  au răspuns pozitiv iar 12% au spus că nu știu sau nu se pronunță asupra acestui aspect. La începutul acestui an, potrivit unui sondaj al Centrului Rus de Sondare a Opiniei Publice, opiniile negative faţă de abuzurile și corupția din armată au scăzut de la 16 la 8% în decurs de un an. Este cea mai importantă scădere din ultimii trei ani, de la preluarea Ministerului Apărării de către Sergey Shoigu, după punerea sub acuzare a predecesorului său A. Serdyukov. De asemenea, 40% dintre cei intervievaţi au apreciat că armata se află într-o situaţie “satisfăcătoare”. Este de notat faptul că 40% dintre ruşi cred că este necesară consolidarea puterii forţelor armate, faţă de 30% în 2014. Să combați toate aceste cifre (combinate cu propaganda principalelor televiziuni din Rusia ce prezintă constant succesele campaniei militare împotriva teroriștilor islamici din Siria) cu niște acuze de corupție împotriva celui mai apreciat ministru din Rusia (Shoigu împarte podiumul cu Ministrul de Externe, Sergey Lavrov) e o strategie perdantă.

4. ”Ascunsul” palat al ministrului Shoigu se află în vecinătatea a două reședințe impunătoare și ultra-cunoscute, una fiind a senatorului Iuri Vorobiov – vice-președinte al Consiliului Federației, fondator al Ministerului Situațiilor de Urgență și aliat de cursă lungă al lui Shoigu – și a soției sale Ludmila. Yuri Vorobiov este tatăl guvernatorului Moscovei, Andrei Vorobiov, iar cealaltă a lui Maxim Vorobiov, fratele guvernatorului și om de afaceri. Greu de crezut că nu a remarcat nimeni domeniul lui Shoigu, ci că mai degrabă a fost considerat oarecum ”sărăcăcios” comparativ cu cele două reședințe. Apoi Rublyovka este un fel de A-list a zonelor rezidențiale din jurul Moscovei. Mare parte din elita rusă post-sovietică, indiferent că vorbim de artiști, sportivi, politicieni sau oameni de afaceri, și-a construit case aici. Ca atare, oricât de bine păzit ar fi un domeniu, trebuie doar să vrei să afli a cui este, și se va găsi cineva să-ți vândă informația respectivă.

5. Cei doi activiști anti-corupție ne spun că familia Shoigu are ceva venituri frumușele (Irina Shoigu, soția ministrului este o apreciată femeie de afaceri), dar insuficiente să-ți faci reședință în Rublyovka. Navalny și Alburov se referă desigur la venituri cash. Probabil de împrumuturi bancare nu au auzit. Sper totuși că – spre deosebire de ”presa de serviciu” din România – ei știu de Colecția de săbii antice de samurai a ministrului Shoigu (cea mai mare din Rusia) care valorează potrivit experților peste 40 de milioane de dolari. Adică mai mult decât dublul domeniului-pagodă pus la zidul infamiei.

Gabriela Ioniță