Despre Antarctica – singurul ecosistem relativ intact și necesitatea de a-l proteja, în dialog cu Steve Campbell, director al Alianței Oceanului Antarctic

September 12, 2013

– Domnule Campbell, în deschiderea acestei discuții aș dori să vă rog să faceți o scurtă prezentare a Alianței Oceanului Antarctic – AOA (pentru cititorii noștri care nu sunt prea familiarizați cu organizația dumneavoastră). Cine este AOA și care sunt obiectivele sale?

Steve Campbell: – Alianța Oceanului Antarctic (AOA) este un colectiv de circa 30 de organizații internaționale de mediu, inclusiv Pew Charitable Trust, Greenpeace, WWF, Fondul Internațional pentru Bunăstarea Animalelor (IFAW), Coaliția pentru Antarctica și Oceanul de Sud (ASOC) și Humane Society, ca să le enumer doar pe cele mai cunoscute. Lucrăm împreună pentru a asigura o protecție marină pe scară largă pentru Oceanul de Sud și zona Antarctică. Organismul internațional care reglementează aceste ape, Comisia pentru conservarea resurselor marine vii din Antarctica (CCAMLR), a operat mulți ani într-un cadru de obscuritate relativă și obiectivul nostru a fost de a adduce lumină cu privire la deciziile pe care Comisia le ia și deasemenea să comunicăm celor 25 de națiuni care fac parte din CCAMLR că publicul larg vrea să fie protejate aceste ape unice chiar în timp ce acestea sunt încă intacte, și nu ulterior când ar putea fi prea târziu.

– Vă rog, spuneți-le cititorilor nostri de ce este atât de important să se păstreze integritatea Oceanului Antarctic? Și cum pot ei ajuta?

 

S.C.: – Apele oceanice din jurul Antarcticii sunt unele dintre cele mai curate din lume – și ultimul loc de pe Pământ încă relativ neatins de activitatea umană. Acest mediu oceanic, plin de ghețuri înseamnă «acasă» pentru aproape 10.000 de specii extrem de adaptate, dintre care multe nu pot fi găsite nicăieri altundeva pe planetă. Adelie și pinguinii imperiali, balenele Minke și balenele ucigașe din Marea Ross, calmarul uriaș și focile Weddell, toate prosperă în acest climat neospitalier. În timp ce ecosistemele marine în alte părți ale globului sunt amenințate și devastate de dezvoltare, poluare, minerit, foraj petrolier, impactul schimbărilor climatice și pescuitul excesiv, Oceanul de Sud din Antarctica rămâne relativ intact și este o reală valoare ce merită protecție. Cititorii dvs. se pot alătura demersului nostru semnând petiția care se află pe site-ul nostru (dar și pe site-ul dvs.) și pot cere autorităților competente să vină alături de noi.

 

– Am observat că mulți activiști de mediu (din întreaga lume) se adresează AOA cu cererile lor de ajutor, care nu sunt neapărat pe “zona” de expertiză a organizației dvs, ca să spunem așa. Cum îi ajutați în acest caz? Colaborați cu alte organizații pentru protecția mediului cărora să le semnalați aceste probleme?

 

S.C.: – AOA este o organizație cu un specific clar determinat, concentrat numai asupra protecției ecosistemului marin din Antarctica, dar cele mai multe dintre organizațiile noastre partenere lucrează pe o gamă largă de probleme, inclusiv Arctica, stabilirea zonelor marine protejate (ZMP) în alte habitate cheie ale oceanului planetar și alte aspecte, cum ar fi schimbările climatice și pescuitul excesiv. Am reușit în mare măsură să facem demersul nostru unul foarte puternic și cu impact asupra organismului central, care reglementează Oceanul de Sud în mod special, pentru că suntem foarte concentrați și ne utilizăm resursele fără a ne dispersa pe o multitudine de probleme cu șanse de a rezolva nimic la final. Pentru cei care au nevoie de sprijin cu alte probleme, noi, în general îi îndrumăm la una dintre organizațiile noastre partenere, cu o axare mai largă pe problemele de mediu și protecție a acestuia.

 

– Au fost multe speculații cu privire la atitudinea Rusiei la reuniunea de la Bremerhaven. Spuneți-mi, vă rog, care este opinia dumneavoastră cu caracter personal? De ce Rusia blochează orice încercare de a pune sub protecție și conservare zona Antarctică?

 

S.C: – În trecut, Rusia a declarat că susține zonele marine protejate din Oceanul de Sud (Marine Protected Area – MPA) și a sprijinit înființarea zonei protejate South Orkneyîn 2009 precum și decizia tuturor țărilor membre ale CCAMLR de a stabili o foaie de parcurs cu privire la următoarele MPA în continuare până în 2011. Spre surprinderea mea, și nu numai a mea, Rusia și-a petrecut ulterior un timp considerabil argumentând împotriva celor două propuneri specifice discutate în acest an. Ei au ridicat o serie de probleme asupra cărora țările susținătoare sunt în negocieri și le vor aborda, inclusiv dimensiunea și durata zonelor menite a fi protejate.

 

– Credeți că este doar un motiv comercial, sau este ceva mai mult (cum ar fi o teamă de un precedent, sau ceva ce privește strategia geopolitică a Rusiei)? Ce ar fi putut produce o astfel de schimbare? Dacă vă amintiți, în 1961 Rusia (Uniunea ex-sovietică, mai exact) a fost printre primele țări care au semnat Tratatul internațional al Antarcticii iar în 1964 a ratificat măsurile convenite pentru conservarea faunei și florei din Antarctica …

S.C.: – Rusia a fost parte la orice decizie luată prin consens pentru a proteja Antarctica încă din 1950, inclusiv Tratatul asupra Antarcticii în sine, Protocolul de la Madrid și Convenția Comisiei pentru Conservarea Resurselor Marine. Astfel, toți recunoaștem că Rusia are o vastă experiență de conducere și implementare a măsurilor protecție privitor la Antarctica. În acest caz, există mai multe agenții guvernamentale ruse implicate în decizie și este posibil să avem de-a face cu mai multe niveluri de îngrijorare, pe mai multe paliere. Cu toate acestea, este clar că Rusia poate susține schimbarea și suntem plini de speranță că reprezentanții ei vor veni cu bună-credință la masă și vor colabora cu țările susținătoare ale proiectului.

 

– Am vorbit mult aici despre opoziția Rusiei (și în general s-a vorbit foarte mult despre opoziția acesteia după reuniunea de la Bremerhaven), deși în fapt sunt 5 țări care au făcut imposibilă o decizie pozitivă. Reamintim aici și China, Japonia, Ucraina și Norvegia. De exemplu, eu sunt surprinsă mai mult de opoziția Norvegiei (care știe din experiența proprie ce înseamnă prezența în zona arctică a companiilor mari de pescuit oceanic) …

S.C.: – Este dificil să se cunoască nivelul și motivele de opoziție ale altor țări pentru protejarea zonei din Marea Ross și de Est din Antarctica pentru că, într-adevăr, nu s-a negociat în mod corespunzător, la reuniunea CCAMLR de la Bremerhaven, din Germania. Acesta e cu adevărat păcat, deoarece am fi putut descoperi că, în ciuda opoziției unor țări, s-ar fi putut negocia propunerile privind ambele habitate cheie necesare a fi protejate acolo, și poate că insistând pe această formulă, proiectul propus de Statele Unite și Noua Zeelandă, dar și  cel propus de Australia și Uniunea Europeană ar fi fost acceptate de cei care s-au opus de-a lungul timpului. Deoarece părțile au renunțat prea repede și negocierile din Germania au stagnat atât de devreme, nu am putut să ajungem la acest nivel superior de negociere și să înțelegem ce anume cauzează reticențele țărilor opozante.

 

– Când va fi (și unde), următoarea reuniune și cum merg eforturile formale și informale pentru a reuși măcar de data aceasta un vot unanim pozitiv pentru protecția zonelor vizate din Sanctuarul Marin al Antarcticii?

 

S.C.: – Următoarea reuniune a CCAMLR este în Hobart, Tasmania, în Australia la mijlocul lunii octombrie. Statele Unite și Noua Zeelandă au prezentat deja o nouă propunere privind Marea Ross, care reduce zonele protejate cu mai mult de 40%. Aceasta este o adevărată dezamăgire deoarece credem că ar fi putut fi în măsură să negocieze ceva cu mult mai cuprinzător. Pe partea cu plus, Statele Unite și Noua Zeelandă nu au redus arealul de protecție pentru panta și raft, care reprezintă o zonă critică. În plus, propunerea privind Estul Antarcticii invocată de Australia, Franța și Uniunea Europeană arată că nu vor apărea reduceri ale zonei de protecție semnificative pentru luna octombrie. Speranta noastră este ca aceste două noi versiuni ale propunerilor vor fi acceptate și desemnate zone protejate la următoarea ședință, pentru ca apoi să ne putem concentra pe alte habitate cheie din Oceanul de Sud pentru protecția pe viitor.

 

interviu realizat de Gabriela Ioniță

English version can be read here.

 

2 responses to “Despre Antarctica – singurul ecosistem relativ intact și necesitatea de a-l proteja, în dialog cu Steve Campbell, director al Alianței Oceanului Antarctic”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Ne-am mutat! Aici puteți accesa în continuare arhiva PPW. Click aici pentru noua versiune a Power&Politics World sau accesați adresa www.powerpolitics.ro/new