Norica Nicolai: ”Dăruirea și experiența soldaților noștri poate face diferența, dar nu îi putem priva de șansa de a lupta de la egal la egal cu orice adversar”
May 21, 2014
În mandatul de europarlamentar trecut, Norica Nicolai a deținut calitatea de vicepreședinte a Subcomisiei pentru Securitate și Apărare (SEDE), membru a Comisiei pentru afaceri externe (AFET), a Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) și a Delegaţiei la Comisia parlamentară de cooperare UE-Rusia (D-RU). Norica Nicolai candidează pentru un nou mandat de europarlamentar din partea PNL.
– Care este cea mai importantă realizare a mandatului de europarlamentar recent încheiat ? Dar cel mai usturător eșec care încă vă supără sufletește ?
Norica Nicolai: – Pentru mine, marea realizare este că am reușit să pun România și interesele românilor pe agenda Bruxelles-ului. Asta înseamnă că am arătat că noi românii putem fi un partener de nădejde, muncitor și inovator, dar și că suntem un stat membru UE cu drepturi egale, care nu poate niciodată să fie ignorat sau dezavantajat. De aceea, mi-am desfășurat activitatea în special în Comisia pentru afaceri externe, în cea pentru drepturi și libertăți civile și în Comisia pentru drepturile femeilor și egalitate de șanse. Activitatea mea s-a concentrat îndeosebi în cadrul Comisiei de afaceri externe și al Subcomisiei de securitate și apărare întrucât am o experitiză ce îmi permite să întăresc poziția României în cadrul relațiilor externe ale UE.
O mare dezamăgire a fost că, deși în Parlamentul European noi liberalii am reușit să obținem o majoritate pentru sprijinirea intrării României în Schengen, inclusiv prin muncă susținută pe mai multe dosare, decizia în Consiliul European a fost până la urmă blocată de țări ca Olanda, Franța sau chiar Germania. Este trist să vezi cum extremiștii și populiștii, fie ei de dreapta sau de stânga, blochează ceea ce i se cuvine de fapt unei națiuni, și asta doar pe rațiuni ce țin de disputele lor interne.
– Sintetizați mesajul principal prin care doriți să-i convingeți pe electorii români să vă acorde creditul pentru un nou mandat de europarlamentar.
N.N.: – Chiar dacă din păcate mulți nu își dau seama, în Parlamentul European este nevoie de oameni care să fie cu adevărat de partea românilor, nu de oameni care se folosesc de orice oportunitate pentru a le scoate în evidență vulnerabilitățile, așa cum au procedat europarlamentarii ca Monica Macovei, de exemplu. Eu vreau să continui să fiu acel politician care este de partea cetățenilor români, care să îi reprezinte cu demnitate în Europa și care să aibă mereu disponibilitate de a-i asculta și ajuta!
– Aveți proiecte pe care le-ați dori continuate în cadrul PE ?
N.N.: – Sunt câteva lucruri pe care le consider deosebit de importante pentru România. Am început și doresc accelerarea unor discuții despre industria de apărare românească și potențialul ei actual în contextul evenimentelor din Ucraina, și îmi propun continuarea activității în domeniul securității informatice și protecției datelor personale. De asemenea, îmi doresc aprofundarea discuțiilor privind scutul anti-rachetă și securitatea maritimă, teme cu o importanță majoră pentru securitatea României.
Totodată, dacă vorbim în linii generale, îmi doresc continuarea proiectului meu de a aduce mai aproape România de Europa și Europa de români. Aceasta este de fapt o preocupare liberală încă de la formarea statului român modern. Am făcut și voi face acest lucru în continuare prin diversele evenimente culturale pe care le susțin, dar și prin poziționarea activă pe care o impun în Parlament, punând România și nevoile ei în absolut fiecare raport la care lucrez.
– Credeți că vor exista schimbări importante în conducerea și componența PE ?
N.N.: – Cu siguranță vor exista schimbări în Parlamentul European, în primul rând prin creșterea numărului de europarlamentari cu o viziune euro-sceptică. Acest lucru demonstrază faptul că în ultimii cinci ani, Comisia Europeană, prin politicile de austeritate impuse statelor din zona euro și nu numai, a dezamagit cetățenii europeni. Este trist că sunt din ce în ce mai mulți cei care susțin o astfel de viziune eurosceptică, dar este de datoria noastră, a europarlamentarilor care susțin o Europă unită, să recâștigăm încrederea oamenilor în instituțiile europene.
În ceea ce privește grupurile politice, faptul că popularii europeni și socialiștii vor avea un număr aproximativ egal de mandate oferă șansa grupului ALDE de a deveni factor de decizie în cadrul Parlamentului European, și chiar de a propune Președintele Comisiei Europene în persoana liderului ALDE, Guy Verhofstadt. În tot acest context, un rezultat bun pentru PNL va însemna că România are șansa unică de a negocia poziții de forță în comisiile parlamentare și chiar în conducerea Parlamentului European.
– Din conexiunile pe care le aveți, cum a fost percepută reacția autorităților române la criza din Ucraina?
N.N.: – Sincer vă spun, prea puțin s-au interesat cei din alte state membre, sau din ierarhia de afaceri externe a UE de micile reacții ale guvernului român față de drama Ucrainei. Am văzut cum ministrul de afaceri externe polonez, domnul Sikorski, a încercat să preia inițiativa de mai multe ori, am văzut multe declarații constructive de la alte țări, chiar și mai mici, ca cele baltice, în timp ce din România am văzut multă reținere, frici introspective și declarații ambigue și individuale. Poate că aveam și poate că avem încă șansa unui rol strategic în rezolvarea crizei din Ucraina, dat fiind poziția noastră geopolitică, dar dacă ne pierdem în mici declarații de presă la adresa unui oficial sau altul, dacă nu știm să venim cu ceva util pentru UE sau NATO, degeaba!
– Dvs. ați susținut mereu în cadrul Comisiei de Apărare necesitatea creșterii bugetelor militare, cu mult înainte de actuala criză din Ucraina. Iată, secretarul general al NATO a reiterat acest obiectiv cu ocazia vizitei la București. Considerați că în noul context politic internațional se va acorda mai multă atenție acestui aspect ? Cum le răspundeți celor ce spun că acest demers nu va face decât să redeschidă o cursă a înarmărilor spre binele complexelor comercial-industriale ale marilor puteri ?
N.N.: – Eu am observat vulnerabilitățile din bugetele de apărare, care au fost create pe vremea crizei fără niciun fel de coordonare între statele membre, atât UE cât și NATO. Vorbim de lipsa oricărui fel de investiții în telecomunicații și sisteme de comandă și control, sau în modernizarea capabilităților esențiale, în multe țări din Est sau Sud, dar în același timp de menținerea de costuri pentru componente învechite, de sisteme demodate sau chiar perpetuarea de tipare de achiziții potrivite mai degrabă pentru Al Doilea Război Mondial. Noi românii, dar și noi est-europenii și europenii în general, avem mare nevoie de bugete de apărare mai puternice, bine coordonate și planificate pentru perioade mai lungi, nu doar de un an sau doi. Avem nevoie de planuri pe termen lung, coordonate cu aliații noștri! Este nevoie de această coordonare și integrare a sistemelor, să vedem ce putem noi cumpăra, ce pot bulgarii, ce pot alții, ce putem folosi împreună, și pe baza acestor analize trebuie construită o strategie pe termen lung. Avem nevoie să aruncăm ce nu folosim și să cumpărăm ce ne lipsește, sa avem o armată poate mai puțin numeroasă, dar mai eficientă, mai tehnologizată. În contextul actual este mai eficient să ai 100 de soldați echipați cu tehnologie de ultimă generație, ajutați de sistemele de telecomunicații moderne și de drone, decât să ai 1.000 de soldați echipați cu o tehnologie învechită, care nu le oferă cea mai bună protecție posibilă, nici cele mai bune informații privind câmpul de luptă, și astfel sunt surclasați tehnologic din toate punctele de vedere. Dăruirea și experiența soldaților noștri poate face diferența, dar nu îi putem priva de șansa de a lupta de la egal la egal cu orice adversar.
Pentru toate acestea, însă, este nevoie de un plan susținut de cheltuieli, de mai mulți bani și de folosirea lor mai inteligentă, dintr-o cheltuială să avem mereu două avantaje – de exemplu să susținem și industria locală (creăm locuri de muncă) dar să ne echipăm și armata. Celor care se tem de o cursă a înarmărilor trebuie să le spun că, din păcate, ea este inevitabilă. Oricum statele mari nu au oprit niciodată această cursă. Doar că în ultimii ani vorbim de drone, de atacuri informatice, de lucruri mai noi. România trebuie să facă față, altfel riscă să rămână din nou la coadă.
– Cum să ne poziționăm față de Rusia în acest nou context ? Să ne temem ? Să fim diplomați dar fermi și loiali opțiunilor noastre atlantiste ?
N.N.: – Noi trebuie să înțelegem că acum nu mai există un noi fără NATO, fără UE. România trebuie să muncească în primul rând să poziționeze UE sau NATO față de Rusia. Cred că este cu siguranță nevoie de o nouă abordare cu Rusia, dar una fermă, cu linii roșii clare. Invazia unui stat suveran reprezintă o astfel de linie roșie, de netrecut pentru statele democratice care respectă spiritul și litera regulilor internaționale. În acest context, trebuie să ne așezăm la masa negocierilor cu Kremlinul, dar înainte de a face acest lucru, trebuie să știm cu ce îi putem sancționa, în mod real, dacă Rusia continuă să sfideze regulile internaționale. Acest lucru nu s-a întâmplat până în acest moment, Vestul ridicând sancțiuni ce nu au reușit să sperie o Rusie aflată cu trupe pe teritoriul suveran al Ucrainei.
În toată istoria sa, România a avut de suferit de pe urma unei poziţionări geografice la graniţa dintre Est şi Vest, dintre Orient şi Occident, dintre trecut şi viitor, tradiţie şi inovaţie. Am fost secole de-a rândul terenul pe care s-a disputat această controversă ce uneori s-a tradus prin război şi în consecinţă, imposibilitatea de accelera procesul de modernizare al statului român. Cu toate acestea, o astfel de poziţie geografică devine o oportunitate în momentul în care luăm în serios rolul pe care îl putem avea pe masa discuţiilor. România nu trebuie să mai intre, prin declaraţii neinspirate, în jocul riscant al provocărilor aruncate din partea estică, aşa cum s-a întâmplat zilele trecute. România trebuie îşi asume rolul de punte de legătură între cele două spaţii, să dea dovadă de mai multă inteligenţă şi să încerce adoptarea unei poziţii prin care să asigure pacea în Europa.
– Este diplomația română capabilă să înlocuiască (mai ales că ne aflăm în an electoral) acest nefericit mod de a face politică externă reactiv de tip ”Ba pe-a mătii !” cu o strategie pragmatică și proactivă fidelă în principal intereselor României ?
N.N.: – Diplomația românească a fost în perioada interbelică una dintre cele mai sclipitoare ale lumii, așadar potențialul de a face politică externă de cea mai bună calitate există. Este trist că am ajuns unde am ajuns! Totuși, trebuie înțeles de către toate partidele politice și de către toți oamenii politici din România faptul că este crucial pentru țara noastră să facă această schimbare de atitudine în ceea ce privește politica externă. Un singur partid, chiar dacă este vorba despre PNL, nu poate face această schimbare de unul singur, este nevoie de o convenție la nivelul întregii clase politice, cu atât mai mult în contextul actual când România trebuie să devină un jucător important în regiune. Diplomația română are nevoie de stabilirea unor obiective clare, negociate și angajate de toate partidele politice, pe care toți să le urmărească, indiferent de partidul sau alianța care conduce România. Doar așa putem spera să avem parte de coerență în politica externă. Dar nu suntem, din păcate, încă în acel punct al maturității politice.
interviu realizat de Gabriela Ioniță
Leave a Reply