ARHIVA Power&Politics World

Scenarii apocaliptice în războiul declaraţiilor dintre Chişinău și Tiraspol

October 19, 2012

Lucia Coroiu

Războiul declaraţiilor incendiare din ultimele zile, între reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului, inflamează imaginaţia comentatorilor politici de la Moscova. Aceştia invocă „pericolul amplasării unei baze militare NATO la Nistru” şi schiţează câteva scenarii „apocaliptice” de evoluţie a situaţiei.

„Rusia este obligată să atenţioneze asupra eventualelor consecinţe ale aderării R.Moldova la NATO sau ale apropierii de România. Oricât de mult ar dori Chişinăul să recupereze şi Transnistria, dar să adere şi la NATO sau să se unească cu România, acest fapt va fi posibil doar printr-un nou război. Numai că Rusia va trebui să-şi apere sutele de mii de conaţionali, care locuiesc în stânga Nistrului. În urma unui nou război, va avea de suferit doar Moldova. Ţara este şi aşa foarte săracă, iar un conflict militar o va coborî la nivelul din Sierra Leone sau Congo”, și-a exprimat îngrijorarea cotidianul Pravda, de la Moscova.

„Chişinăul trebuie să facă o alegere simplă. Ori acceptă statutul de stat federal neutru, împreună cu Transnistria, ori aderă la NATO sau se uneşte cu România, dar fără Transnistria”, conchide publicaţia citată.

Toată agitaţia a pornit de la şeful KGB-ului de la Tiraspol, Vladislav Finaghin, care a declarat, la începutul acestei săptămâni, în cadrul unui interviu pentru Nezavisiamaia Gazeta, că Moldova ar putea găzdui o bază militară NATO, în apropiere de Bulboaca, făcând astfel din anonima localitate moldovă o vedetă a presei ruse.

Potrivit lui, în ultimele şase luni, Chişinăul îşi întăreşte activ componenţa militară cu ajutorul României şi al Statelor Unite.

Finaghin mai afirmă că alianţa de guvernare (AIE) de la Chişinău vrea să completeze Constituţia, astfel încât pe teritoriul republicii să poată fi amplasate baze militare stăine. Şeful securităţii de la Tiraspol susţine că poligonul militar de la Bulboaca ar fi modernizat şi echipat conform standardelor Alianţei Nord-Atlantice.

Concluziile au fost formulate după declaraţia reprezentantului Rusiei pentru conflictul transnistrean, Serghei Gubarev, privind posibila recunoaştere a regiunii de către Moscova.

În acelaşi timp, analiştii de la publicaţia rusă Nezavisimaia Gazeta susţin că declaraţia ambasadorului cu misiuni speciale a MAE-ului rus, Serghei Gubarev, care a spus zilele trecute, la Tiraspol, că dacă Republica Moldova va renunţa la statutul de neutralitate sau va accepta unirea cu un alt stat, Rusia va recunoaşte independenţa Transnistriei, vine după ce acesta a discutat cu Vladislav Finaghin.

Autorităţile de la Chişinău neagă informaţia, potrivit căreia R.Moldova ar găzdui o bază militară NATO, în apropierea satului Bulboaca. Oficialii moldoveni califică declaraţiile şefului securităţii de la Tiraspol, Vladislav Finaghin, drept o aberaţie. Totodată, reprezentanţii Ministerului Apărării susţin că, astfel, se vrea distragerea atenţiei de la situaţia din regiunea transnistreană şi compromiterea discuţiilor între cele două maluri ale Nistrului.

Preşedintele PL Mihai Ghimpu califică drept aberante declaraţiile oficialului transnistrean. “Sunt nişte speculaţii politice pentru a promova politica Rusiei în această regiune, teritoriu al RepubliciiMoldovaşi atât doar”, a declarat preşedintele PL, Mihai Ghimpu.

“Noi avem statut de stat neutru. Ca să modifici acest statut la acest capitol trebuie să mergi la referendum. Nimeni nu are de gând să facă baze NATO în R. Moldova,  nici de la reprezentanţii NATO nu am auzit să dorească acest lucru” a spus preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov.

De cealaltă parte, comuniştii spun că împărtăşesc îngrijorarea şefului securităţii de la Tiraspol. “Cu regret, acţiunile Guvernului sunt contrare principiului neutralităţii RM. Îngrijorările sunt înţelese şi guvernarea trebuie clar să respecte Constituţia”, a declarat deputatul PCRM Artur Reşetnicov.

Războiul declaraţiilor nu se încheie aici. Ministrul Apărării de la Chişinău, Vitalie Marinuţa,  vine cu un detaliu şi mai îngrijorător. Oficialul moldovean susţine că deţine informaţii că sub pretextul fortificării trupelor sale de menţinere a păcii, Federaţia Rusă ar trimite în regiunea transnistreană tehnică militară şi armament de infanterie.

Ministrul afirmă că ar fi vorba despre camioane, lansatoare de grenade şi puşti cu lunetă – echipamente ce nu se înscriu în cadrul unei misiuni de pacificare.

Potrivit ministrului, un astfel de echipament militar nu este necesar în cadrul misiunii de menţinere a păcii. În acelaşi timp, în regiune au loc aplicaţii militare, după noi scenarii, în care sunt implicaţi atât militari ruşi, cât şi transnistreni, susţine Marinuţa.

“Este o dorinţă a organelor neconstituţionale din Tiraspol, dar şi a conducerii Federaţiei Ruse, de a ascunde unele momente de militarizare a regiunii transnistrene şi de a compromite negocierile pentru reglementarea conflictului”, a declarat ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa.

Ministrul apărării consideră că acţiunile unilaterale ale Rusiei s-ar putea răsfrânge negativ asupra procesului de reglementare transnistreană.

Reprezentanţii Comisiei Unificate de Control, dar şi cei de la Biroul pentru Reintegrare refuză să comenteze situaţia. Nici cei de la SIS nu sunt prea cooperanţi. La rândul lor, deputaţii spun că doar aceste instituţii sunt în drept să ia atitudine.

Amintim că pe 12 aprilie a.c., ministrul rus al apărării Anatoli Serdiukov a întreprins o vizită-fulger în Transnistria pentru a inspecta efectivul militar din regiune, vizită despre care Chişinăul nu a fost anunţat. Urmare a acestei vizite, reprezentantul special al Kremlinului pentru Transnistria şi vicepremierul rus responsabil de complexul militar Dmitri Rogozin a declarat că Rusia îşi va moderniza Grupul Operativ de Trupe Ruse şi-l va dota cu cel mai performant armament.În septembrie, Rusia a adus în Transnistria 20 de camioane noi de tip Ural. Moscova a motivat că este vorba despre modernizarea echipamentului militar pentru forţele de menţinere a păcii dislocate în Transnistria. Recent, aşa-numitul şef al diplomaţiei de la Tiraspol, Nina Ştanski, a cerut Moscovei să-şi sporească numărul de militari în regiunea transnistreană. Pe parcursul lunii septembrie, Rusia a trimis în raioanele de Est ale Moldovei 20 de autocamioane noi de tip Ural, precizând că sunt destinate pentru transportarea militarilor din grupul operativ de trupe ruse.

Decizia Rusiei a stârnit critici din partea Chişinăului, care a cerut explicaţii în cadrul şedinţelor Comisiei Unificate de Control. Acum două luni, militarii ruşi din zona de securitate au efectuat aplicaţii antitero, cu implicarea tehnicii militare grele. Ruşii şi-au explicat pregătirea prin eventualitatea apariţiei unor acţiuni extremiste, fără să precizeze care ar putea fi sursa acestora. Staţionarea acestor trupe în regiunea transnistreană este ilegală, iar Chişinăul a cerut în repetate rânduri evacuarea lor.

Potrivit jurnaliștilor de la DW, liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, va pleca săptămâna aceasta din nou la Moscova. Aceasta va fi a doua vizită în Federaţia Rusă în mai puţin de o lună. El va participa la audierile organizate în Duma de Stat de Partidul Liberal Democrat din Rusia (PLDR) cu tema: “Problemele actuale şi perspectivele de dezvoltare ale Transnistriei în contextul opţiunii strategice a Rusiei”.

Reamintim că, în cadrul vizitei anterioare la Moscova, Evgheni Şevciuk a susţinut un discurs în faţa  Comitetului pentru problemele CSI, cerând sprijinul Rusiei  pentru a contracara unele presiuni resimţite din partea autoritaţilor de la Chişinău, Ucrainei, Europei şi SUA. Şevciuk s-a plâns atunci deputaţilor ruşi de autorităţile ucrainene care, potrivit lui, nu permit transportarea pe teritoriul țării vecine a mărfurilor transnistrene, astfel “subminând activitatea economică externă a regiunii”. “Pentru Transnistria aceasta este o problemă foarte importantă, mai ales porturile din Odesa şi Ilicevsk. Containerele noastre cu marfă stau câte o lună şi jumătate în porturi fără a ni se explica cauzele acestor reţineri”, le-a spus Şevciuk membrilor Dumei de Stat.

Liderul de la Tiraspol a mai declarat că regiunea resimte presiuni din partea Kievului, care “încearcă în cel mai activ mod să finalizeze procesul de demarcare a hotarului ucraino-transnistrean şi să instaleze marcaje internaţionale”. Evgheni Şevciuk s-a arătat nemulţumit și de faptul că oficialii de la Kiev tratează hotarul “dintre Ucraina şi regiunea transnistreană ca fiind hotarul cu Republica Moldova”.

“În cazul în care demarcarea acestei frontiere va fi adusă la bun sfârşit, Ucraina şi Moldova ar putea schimba regimul la punctele de trecere şi control. Situaţia la hotar s-ar putea deteriora substanţial”, a mai menționat Şevciuk.

Iar ca și cum noianul de acuze nu ar fi fost suficient, liderul regiunii separatiste a evidenţiat că în iunie 2012 au început presiunile şi din partea instituțiilor financiare, în special a băncilor comerciale din SUA şi Europa care au încetat să accepte tranzacţii cu implicarea agenţilor economici şi băncilor din stânga Nistrului. Potrivit liderului de la Tiraspol “tranzacțiile în dolari ale întreprinderilor transnistrene cu lumea exterioară au fost practic blocate”.

Tot cu aceeași ocazie, Evgheni Şevciuk a cerut deputaţilor din Duma de Stat şi sprijin în problema inaugurării unui consulat rusesc, după cum menționa portalul regnum.ru. “În Transnistria avem cel mai mare număr de cetăţeni ruşi, mai mult decât în Moldova, iar serviciile consulare se efectuează cu dificultate. ” a spus Șevciuk.

Reamintim cititorilor că posibilitatea deschiderii unui consulat rus la Tiraspol până la sfârşitul acestui an a fost discutată în luna aprilie în timpul vizitei însărcinatului special Kremlinului, vicepremierul Dmitri Rogozin în R.Moldova. În replică, vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a declarat atunci că autorităţile de la Chișinău nu pot acredita misiuni consulare la Tiraspol, atât timp cât convențiile internaționale obligă autoritățile să le asigure securitate și imunitate acestora.

Deşi premierul Vlad Filat se arătase iniţial împotriva deschiderii unui consulat al Rusiei pe malul stâng al Nistrului, menţionând că “la Tiraspol consulate nu vor fi deschise, deoarece Republica Moldova este un stat independent suveran şi integru”, ulterior oficialul s-a răzgândit şi a salutat această iniţiativă.

“Dacă am deschis consulate ale altor țări la Bălți și Cahul, înseamnă că o putem face şi la Tiraspol. Noi credem că malul stâng al râului Nistru este parte a Moldovei. Este nevoie să oferim facilitățile necesare pentru ca diplomații ruși să lucreze în interesul cetățenilor care locuiesc acolo şi au pașapoarte rusești. Această problemă trebuie soluţionată” declara Vlad Filat presei ruse, în preajma vizitei sale la Moscova.

În schimb, liderul PL Mihai Ghimpu s-a declarat categoric împotriva deschiderii unui consulat rusesc la Tiraspol: „Nu! Nici nu putem discuta. Ministerul Afacerilor Externe ia decizia. Dar, dacă acest lucru se întâmplă, deși nu cred, AIE se va clătina. De data asta se va clătina serios”, a susținut Mihai Ghimpu, în cadrul unei emisiuni de la postul TV N4. Totodată, liberalul a ţinut să menţioneze că un consulat nu poate fi deschis pe malul stâng al Nistrului, pentru că acel teritoriu este declarat ocupat şi nu se poate asigura securitatea angajaţilor consulatului.

“Teritoriul nu este controlat de Chişinău. În afară de aceasta, există o convenţie care spune că, pentru diplomaţi, statul poate deschide consulate sau ambasade acolo unde le asigură securitatea. Noi nu le vom putea asigura securitatea celor care vor lucra la consulat pentru că teritoriul nu este controlat de noi. Acest teritoriu este declarat ca fiind ocupat de Federaţia Rusă. Cum să deschizi consulat pe un teritoriu ocupat? Există hotărârea Parlamentului din 1992, pe care nici comuniştii nu au anulat-o, unde malul stâng al Nistrului este declarat teritoriu ocupat de către Rusia”, a menţionat Mihai Ghimpu.

De cealaltă parte, președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, remarca faptul că Moldova trebuie să permită Federației Ruse să deschidă un Consulat la Tiraspol. „Personal consider că la Tiraspol un Consulat trebuie deschis. E straniu că nu a fost deschis după 2001. Trebuie să avem încredere unii în alții, altfel nu avem șanse să reunificam Țara. Declarațiile lui Ghimpu sunt un șantaj tipic pentru guvernarea ultimilor 3 ani”, declara sursa pe contul său de Facebook.

De altfel, deputatul Igor Dodon a discutat despre chestiunea transnistreană și cu vicepremierul rus Dmitri Kozak, susţinând că cea mai viabilă soluţie pentru reglementarea acestui conflict îngheţat de 21 de ani, este federalizarea Republicii Moldova. “Am discutat cu Dmitri Kozak. Acum pot să spun sigur că în anul 2003 a fost ratat un prilej bun de a rezolva diferendul transnistrean. Astăzi, însă, nu este totul pierdut – federalizarea este singura noastră şansă”, a postat Igor Dodon un nou mesaj pe Facebook.

Amintim că, Dmitri Kozak, numit în funcţia de vicepremier în guvernul de la Moscova în primăvara acestui an, este autorul binecunoscutului memorandum privind soluționarea diferendului transnistrean, propus de preşedintele rus Vadimir Putin, în anul 2003. Atunci, sub presiunea opiniei publice, şeful statului, Vladimir Voronin, a refuzat să semneze documentul, care prevedea federalizarea Republicii Moldova şi permanentizarea prezenţei militare ruseşti în stânga Nistrului.

După toată această trecere în revistă a stării de lucruri, mai putem remarca faptul că majoritatea analiştilor politici de la Chişinău (și nu numai) au sesizat că după precedenta vizită la Moscova a lui Evgheni Şevciuk, relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol s-au înrăutăţit, iar şeful regimului de la Tiraspol a devenit mult mai agresiv în raport cu atitudinea extrem de diplomatică a autorităţilor de la Chişinău.

One response to “Scenarii apocaliptice în războiul declaraţiilor dintre Chişinău și Tiraspol”

1. Scenarii apocaliptice în războiul declaraţiilor dintre Chişinău și Tiraspol « lucia beiu says:

   February 19, 2014 at 8:53 pm

   […] http://powerpolitics.ro/scenarii-apocaliptice-in-razboiul-declaratiilor-dintre-chisinau-tiraspol/ […]

   Reply