Tragedia volgogradă – consecință explozivă a unor erori tactice și strategice
January 5, 2014
Sergey Markedonov – Moscova
Trecerea în Noul An, în general prilej de bucurie și optimism, s-a transformat pentru ruși într-o ‘sărbătoare cu lacrimi în ochi’. Două atacuri teroriste barbare petrecute în spațiul public (gara și un mijloc de transport în comun) din Volgograd au concentrat din nou atenția opiniei publice asupra amenințărilor la adresa securității Rusiei.
Cu toate acestea, atacurile de la Volgograd au avut un enorm impact emoțional, nu doar din cauza faptului că s-au întâmplat în ajunul sărbătorii trecerii dintre ani. În primul rând, trebuie să menționăm că societatea rusă a reușit deja să se obișnuiască cu astfel de acțiuni teroriste și în afara Caucazului de Nord. Desigur, “obiceiul” de a auzi zilnic informații cu privire la atentate cu bombă, răpiri și atacuri petrecute în Daghestan, Cecenia, Ingușetia și Kabardino-Balkaria, nu poate fi considerat normal. Totuși rămâne o crudă realitate că în conștiința maselor astfel de incidente sunt percepute ca o parte inerentă a realității de zi cu zi în regiunea Caucazului de Nord, și impactul emoțional sporește masiv doar când astfel de incidente se petrec în afara spațiului menționat.
Ar mai trebui remarcat faptul că, în 2013, s-a putut observa o tendință de scădere numerică a atacurilor teroriste în Caucazul de Nord. Dar atacurile teroriste produse în provinciile și teritoriile din afara turbulentei regiuni caucaziene – sunt o altă discuție. În aceste părți ale țării, după atacul de pe aeroportul Domodedovo din Moscova în 2011, nu a fost nimic comparabil cu atacul terorist de acum doi ani. Practic, singura “excepție” a fost explozia produsă într-un autobuz din Volgograd în luna octombrie 2013. Dar cele două atacuri teroriste din orașul de pe Volga în prag de Anul Nou au arătat că declarațiile despre schimbare radicală în lupta pentru securitate și stabilitate ar trebui să fie mai puțin pripite .
În al doilea rând, în acest moment orice incident terorist din Rusia, este perceput “implicit” în contextul Jocurilor Olimpice de Iarnă ce au loc luna viitoare în Soci. În acest caz, parametrii geografici nu sunt critici, deși apropierea relativă a regiunii Soci de Caucazul de Nord (n.r.: aprox. 700 km) nu trebuie, de asemenea, subestimată. Oricum, un atac terorist petrecut oriunde într-o țară atât de mare, provoacă îndoieli cu privire la capacitatea autorităților ruse de a gestiona și implementa în mod eficient măsurile contra amenințărilor de securitate. O siguranță absolută privind viața cetățenilor unei comunități nu o pot oferi nici serviciile de securitate cele mai sofisticate. Atacul terorist din timpul Maratonului de la Boston în aprilie 2013 a devenit o confirmare tragică a acestei teze. Evident, chiar dacă aceste argumente sunt larg acceptate, ele nu pot opri propagarea scepticismului. Ar trebui să se aibă în vedere că jocurile de la Soci nu sunt doar un eveniment mondial sportiv principal la fiecare patru ani. “Jocurile Olimpice de iarnă” sunt și un proiect demonstrativ al președintelui Vladimir Putin, proiectat pentru a demonstra resursele și potențialul Federației Ruse în arena internațională, atractivitatea acesteia pentru potențialii parteneri externi. Este de înțeles în acest context că orice atac este o lovitură pentru prestigiul țării, contribuind la reducerea “capitalizării” sale externe .
În al treilea rând, tragedia de la Volgograd actualizează din nou o gamă largă de probleme politice interne din Rusia. Pe care, în scopul de a le înțelege mai bine, este necesar să aruncăm o privire asupra acestor discuții și dispute care dau în clocot pe rețelele sociale și în blogosferă rusă. Din nou, vom regăsi acele întrebări referitoare la “costurile privind Caucazul de Nord” pe care le plătește Rusia, rolul și importanța Islamului în cadrul politicii și culturii ruse (în cel mai larg sens al cuvântului). Și, regretabil, controversa cu privire la acest subiect nu este realizată în formatul dezbaterilor parlamentare. Din păcate, puternic deprimat este și nivel de dezbatere publică a problemelor de securitate și a problemelor ce vizează relațiile interetnice. În ultimele zile ale anului trecut rușii au primit încă o dată de la parlamentari, figuri publice și alți “lideri de opinie” o nouă porție de ”oferte exotice”. Între acestea se numără idei de la introducerea pedepsei cu moartea pentru terorism (ca și cum teroriștii kamikaze nu s-ar fi pre-condamnat deja și li se poate aplica o “pedeapsă mai mare”), până la propunerile concrete pentru introducerea cenzurii cu privire la orice incidente similare celor care au avut loc în orașul de pe Volga.
O întrebare logică se impune: cum ar putea ignorarea/ignoranța de pericol iminent să-i ajute pe cetățenii ruși privind amenințarea teroristă ? La urma urmei, dacă recunoaștem că lupta împotriva terorismului prin operațiuni speciale în sine nu este de ajuns, atunci o societate dezinformată devine o provocare suplimentară. Fie și doar pentru că mulțimile sunt mai ușor de manipulat prin zvonuri, informații neverificate, exacerbarea fobiilor (inclusiv a celei mai periculoase dintre ele – xenofobia).
Astfel, tragedia de la Volgograd a evidențiat o serie de probleme grave, atât tactice și strategice. Dacă vorbim despre tactici, recentele atacuri au arătat că practica de tip “oază”, nu poate fi eficientă. Concentrându-se pe securitatea din jurul zonei destinate Jocurilor Olimpice, au fost vulnerabilizate alte destinații. De reținut că atacurile din Volgograd – nu sunt primele în 2013. Teroriștii au fost în căutarea unei locații “propice”, și au găsit-o. Prin urmare, admițând că proiectul Soci trebuie perceput ca o prioritate, este necesar să se aibă în vedere că siguranța desfășurării JO nu înseamnă doar stadioane și patinoare, ci și nivelul și calitatea protecției instalațiilor civile și speciale din întreaga țară. În ceea ce privește temele strategice, problema integrării Caucazului de Nord trebuie să înceteze să mai fie subiect de exerciții retorice. Pentru constatarea faptelor privind clanurile notorii, nepotismul, corupția și separatismul din republicile nord caucaziene sunt necesare acțiuni, nu vorbe. Preferabil, desigur, ca aceste acțiuni să fie adecvate, să nu se bazeze pe stereotipuri, prejudecăți și mituri, ci pe un studiu calitativ al proceselor regionale. În cele din urmă, Jocurile Olimpice – sunt doar o clipă în curgerea istoriei. La finalul lor (chiar dacă nu vor mai exista alte incidente și întreaga comunitate internațională va recunoaște Sochi 2014 drept o ediție exemplară a competiției sporturilor de iarnă), problema eliminării numeroaselor “bariere” dintre Caucazul de Nord și restul Rusiei nu va dispărea de la sine.
Timp de mulți ani, serviciile secrete ruse au raportat cu privire la distrugerea liderilor militari și ideologilor mișcărilor islamiste subterane. Cu toate acestea, după eliminarea lui Basayev nu a dispărut “basaevschina”, adică mediul socio-politic propice pentru apariția unor extremiști și radicali, care sunt gata să se joace, atât cu propriile lor vieți cât și în viețile altora. Ca urmare, după un oarecare “răgaz pașnic” (cum a fost în perioada 2011-2013) s-au ridicat lideri extremiști noi, și odată cu ei o nouă rundă de confruntare. Aș dori să fiu înțeles corect. Lupta împotriva terorismului prin definiție necesită rigiditate. Și tărie. Fără ea, cei pentru care viețile celorlalți sunt lipsite de valoare la propriu, vor lua măsurile guvernamentale de negociere și compromis drept o serioasă slăbiciune. Dar, în același timp, trebuie să se înțeleagă că terorismul diferă de banala crimă și violență motivată politic. Prin urmare, orice efort în domeniul politic, socio – economic, al relațiilor interetnice și interconfesionale de punere în aplicare prin acțiuni separate doar vor lua temperatura pacientului, dar nu vor vindeca boala. Fără formarea unei identități ruse de unitate și loialitate, și instaurare a unor relații sociale stabile între reprezentanții ruși și cei ale popoarelor din Caucaz, regiunea Volga, Siberia și Extremul Orient, chiar și cel mai de succes raid al trupelor speciale va rămâne doar un temporar succes tactic.
Leave a Reply